„Mezzopiano stories” by Cosmina Cornea; Sunt povesti de ascultat cu o sensibilitate rafinata. Povesti...

Ord. dupa
(Cosmina Cornea)

Inspirat de “tabloul” parizienilor care patinau in iarna lui 1...

(Cosmina Cornea)

In “Dictionnaire de litterature japonaise” (Paris, Editions PU...

(Cosmina Cornea)

“Haydn reprezinta modelul clasic al povestitorului muzical. El are a...

(Cosmina Cornea)

Cu  o voce ferma, extinsa, agila, nativ timbrata special pentru g...

(Cosmina Cornea)

Prezentata publicului  candva – cel mai probabil – in prima parte...

(Cosmina Cornea)

Prima lucrare pe care Michelangelo Merisi da Caravaggio (1571-1610) o ...

(Cosmina Cornea)

BBC Classical Music si BBC Drama au produs in 2003 filmul “Eroic...

(Cosmina Cornea)

“Lucid mysteries”/ “mysteres limpides” aude filosoful francez ...

(Cosmina Cornea)

In  1998 Ry Cooder, un bun prieten al lui Wim Wenders (foto), ii reun...

(Cosmina Cornea)

"Toate filmele mele sunt despre dragoste." (Nikita Mihalkov) In...

(Cosmina Cornea)

"… Chopin tusea intr-un fel ingrijorator si se temea de scandalul un...

(Cosmina Cornea)

Vreme indelungata, "Wiegenlied"-ul K. 350 (in catalogul Kochel-Verzeic...

(Cosmina Cornea)

“I saw all my colours in spirit, before my eyes. Wild, almost crazy ...

(Cosmina Cornea)

Sunt 12 spectacole de opera cu titlul “Turandot”, cel mai cuno...

(Cosmina Cornea)

Bandurria este un instrument muzical asemanator unei mandoline, unei c...

(Cosmina Cornea)

The Guardian, mai 2016: “a devastatingly effective way with a melody...

(Cosmina Cornea)

Inspirat din lucrarea lui E. Titon du Tillet, romanul lui Pascal Quign...

(Cosmina Cornea)

Robert Doisneau (1912-1994) este unul dintre cei mai iubiti fotogr...

(Cosmina Cornea)

In splendidul roman tragicomic al lui Ann Patchett se intalnesc promis...

(Cosmina Cornea)

Muzica eliberata de text. Melodia care se sustrage cuvintelor. Limbaj ...

(Cosmina Cornea)

Heinrich Kreissle von Hellborn (in cartea “Viata lui Franz Schub...

(Cosmina Cornea)

Johann Sebastian Bach – Suita Orchestrala nr. 3* in Re major (BW...

(Cosmina Cornea)

“They said: You have a blue guitar,/You do not play things as th...

(Cosmina Cornea)

“Lead, follow or get out of the way!” era dictonul pe care se baza...

(Cosmina Cornea)

Presa locala din Havana anului 1809 vorbea in termeni duri despre ...

Afiseaza
comentarii

Afisul filmului Orchestra Rehearsal - Prova d'orchestra

Afisul filmului Orchestra Rehearsal – Prova d’orchestra

In 1978 regizorul italian Federico Fellini producea un scurt film de televiziune (durata: 70 minute), “Prova d’orchestra” (Repetitie de orchestra), in care continua explorarea cinematografica a “constructelor culturale” prin care societatea ii obliga pe indivizi sa relationeze (potrivit teoriilor sociologului Georg Simmel). La aproape patru decenii de la premiera filmului, este uluitor cat de multe mesaje poate produce acesta in continuare, in noi contexte de semnificare.

Synopsis “Prova d’orchestra”: O echipa de televiziune ajunge in sala de repetitii a unei orchestre, cu putin timp inainte de inceperea programului acesteia. Utilizand tehnica de filmare a documentarului (pe care Fellini a preferat-o si in “Clovnii”, “Roma” sau “Intervista”), cameramanii ii prim-planeaza, rand pe rand, pe artistii orchestrei, asezati la pupitrele lor, fiecare prezentandu-si “rapsodic” punctul de vedere referitor la locul sau privilegiat ca instrumentist in cadrul orchestrei. Putini dintre solisti ezita sa vorbeasca si “fug”, se repliaza in tacere.

La inceputul filmului, copistul distribuie partiturile pe stativele fiecarui membru al orchestrei si este primul intervievat al echipei tv, povestind unui reporter invizibil (personaj caruia ii imprumuta vocea insusi Fellini) cate putin din vechea istorie a orchestrei, dar si a cladirii paraginite in care se desfasoara repetitiile: o fosta capela catolica, veche de sase secole, in care sunt “inmormantati chiar si niste papi”.

Asa se desfasoara prima parte a filmului – prin acumulari specifice “prestidigitatorului” Fellini: pe masura ce sosesc la repetitii, artistilor le sunt luate scurte declaratii – sunt scurte momente in care fiecare pare sa vorbeasca “neintrebat”, pentru ca fiecare povesteste halucinant doar despre sine, concentrandu-se doar pe importanta instrumentului la care canta el insusi, ignorand restul orchestrei. In aparenta, asistam la un spectacol al diversitatii personalitatilor umane, o satira lipsita de note grave.

In cea de-a doua parte a “Repetitiei de orchestra”, vedem o schimbare brusca a registrului si intelegem subtitlul filmului: “Prova d’orchestra/ un film despre declinul Occidentului in Do major”. Dirijorul-“dictator” se va confrunta cu revolta membrilor orchestre simfonice, sub “bagheta” liderului de sindicat. Inceputa calm, repetitia degenereaza cu repeziciune: Sindicalistii-artisti simt ca acum, in prezenta carului de televiziune, este momentul prielnic protestului impotriva “tiraniei dirijorale”. Repetitia se opreste, dirijorul paraseste sala. Dar cladirea incepe sa se cutrumure, zidurile crapa, peste tot se imprastie molozul. Harpistul isi pierde viata.

In vartejuri de praf artistii isi reiau, dupa strasnica sperietura, locurile in orchestra si executa fara sa cracneasca ordinele pe care dirijorul le comunica nevrotic. Sfarsitul fimului este dureros, chiar daca unii critici de arta au reusit sa intrezareasca un mesaj de speranta pe care il transmite Fellini prin aceasta capodopera despre muzica, politica, societate, umanitate…

Exceptionala coloana sonora a filmului ii apartine lui Nino Rota*, colaboratorul de-o viata al lui Fellini. “Repetitia de orchestra” este ultimul soundtrack semnat de compozitorul ce avea sa se stinga din viata in 1979.(*in curand, o poveste dedicata in exclusivitate muzicianului Nino Rota).

“Prova d’orchestra” este un must see! Ca – de altfel …- toate filmele lui Fellini: “La Dolce vita”, “La citta delle donne”, “Amarcord”, “Satyricon”, “E la nave va”, “8 ½”, “La Strada”, “Noptile Cabiriei”…

Filmul este in acest moment disponibil pe youtube:

Data actualizarii: 03/03/2016

  • daniela bragaru :

    Ma bucur de existenta acestei societati.Este un mijloc de informare cu privire la muzica clasica.Din pasiune pentru muzica clasica am absolvit cursurile de canto clasic din cadrul Scolii Populare de Arta, clasa Despina Oproiu -Cecilia Mizrahi.
    Mult succes!