„Mezzopiano stories” by Cosmina Cornea; Sunt povesti de ascultat cu o sensibilitate rafinata. Povesti...

Ord. dupa
(Cosmina Cornea)

Inspirat de “tabloul” parizienilor care patinau in iarna lui 1...

(Cosmina Cornea)

In “Dictionnaire de litterature japonaise” (Paris, Editions PU...

(Cosmina Cornea)

“Haydn reprezinta modelul clasic al povestitorului muzical. El are a...

(Cosmina Cornea)

Cu  o voce ferma, extinsa, agila, nativ timbrata special pentru g...

(Cosmina Cornea)

Prezentata publicului  candva – cel mai probabil – in prima parte...

(Cosmina Cornea)

Prima lucrare pe care Michelangelo Merisi da Caravaggio (1571-1610) o ...

(Cosmina Cornea)

BBC Classical Music si BBC Drama au produs in 2003 filmul “Eroic...

(Cosmina Cornea)

“Lucid mysteries”/ “mysteres limpides” aude filosoful francez ...

(Cosmina Cornea)

In  1998 Ry Cooder, un bun prieten al lui Wim Wenders (foto), ii reun...

(Cosmina Cornea)

"Toate filmele mele sunt despre dragoste." (Nikita Mihalkov) In...

(Cosmina Cornea)

"… Chopin tusea intr-un fel ingrijorator si se temea de scandalul un...

(Cosmina Cornea)

Vreme indelungata, "Wiegenlied"-ul K. 350 (in catalogul Kochel-Verzeic...

(Cosmina Cornea)

“I saw all my colours in spirit, before my eyes. Wild, almost crazy ...

(Cosmina Cornea)

Sunt 12 spectacole de opera cu titlul “Turandot”, cel mai cuno...

(Cosmina Cornea)

Bandurria este un instrument muzical asemanator unei mandoline, unei c...

(Cosmina Cornea)

The Guardian, mai 2016: “a devastatingly effective way with a melody...

(Cosmina Cornea)

Inspirat din lucrarea lui E. Titon du Tillet, romanul lui Pascal Quign...

(Cosmina Cornea)

Robert Doisneau (1912-1994) este unul dintre cei mai iubiti fotogr...

(Cosmina Cornea)

In splendidul roman tragicomic al lui Ann Patchett se intalnesc promis...

(Cosmina Cornea)

Muzica eliberata de text. Melodia care se sustrage cuvintelor. Limbaj ...

(Cosmina Cornea)

Heinrich Kreissle von Hellborn (in cartea “Viata lui Franz Schub...

(Cosmina Cornea)

Johann Sebastian Bach – Suita Orchestrala nr. 3* in Re major (BW...

(Cosmina Cornea)

“They said: You have a blue guitar,/You do not play things as th...

(Cosmina Cornea)

“Lead, follow or get out of the way!” era dictonul pe care se baza...

(Cosmina Cornea)

Presa locala din Havana anului 1809 vorbea in termeni duri despre ...

Afiseaza
comentarii

“I saw all my colours in spirit, before my eyes. Wild, almost crazy lines were sketched in front of me.”

Vasili Kandinsky (1866 – 1944) s-a nascut la Moscova, dar a copilarit in Odessa, unde parintii sai au tinut mult sa ii daruiasca lectii de violoncel si pian, odata cu persistenta lor pasiune pentru muzica clasica. Mai tarziu, Kandinsky isi numeste picturile cu termeni muzicali precum: “improvizatii”, “impresii”, “compozitii” si spune despre muzica  –  1912, “Concerning the Spiritual in Art”/ primul tratat despre arta abstracta – ca este sursa esentiala a picturilor sale nonfigurative.

“Our hearing of colours is so precise . Color is the keyboard, the eyes are the hammers, the soul is the piano with many strings. The artist is the hand that purposely sets the soul vibrating by means of this or that key. Thus it is clear that the harmony of colours can only be based upon the principle of purposefully touching the human soul.” (Kandinsky, “The Effect of Colour”, 1911)

Kandinsky Composition VIII (Komposition 8) - Muzeul  Guggenheim New York

Kandinsky Composition VIII (Komposition 8) – Muzeul Guggenheim New York

Inspirat de muzica lui Wagner si de cea a lui Scriabin, Kandinsky elaboreaza teoria personala a echivalentelor/corespondentelor (d)intre tonurile muzicale si cele de culoare. Umbrele pe care le proiecteaza culorile dintr-o pictura una asupra celeilalte se gasesc intr-o continua rezonanta, fiind legate aproape (in)vizibil prin corzi vibrationale. Sigur ca relatia dintre muzica si artele vizuale este un joc vechi de cand lumea, pitagoreicii studiind riguros synaesthesia (syn-aesthesis), Goethe vazand in arhitectura o arta a muzicii “pietrificate in gheata”, criticul Walter Pater considerand ca “toate artele aspira sa devina  muzica!”, samd. Beethoven numea “cheia neagra” Si bemol, iar Re major era cea portocalie. Schubert spunea despre Mi minor ca este „a maiden robed in white with a rose-red bow on her chest”.

Compozitia intai (1907) – Compozitia X (1939) au fost pictate pe parcursul a trei decenii (o parte dintre ele fiind distruse in timpul razboiului – azi se pastreaza cateva schite si forografii ale acestora).  Este o colectie monumentala, aspirand – intr-adevar – la statutul de “Simfonie” vizuala referentiala pentru sfarsitul de mileniu 2. (Spre deosebire de acestea, “Improvizatiile” lui Kandinsky sunt comparabile, gratie dramatismului lor, cu piese concertistice. In 1911 pictorul l-a ascultat in Viena pe Schoenberg (si in doua zile a pictat Impresia III/Konzert), Shoenberg – muzicianul care avea sa-i devina “tovaras de arme” in lupta pentru distrugerea barierelor dintre arte. Intalnirea lor magistrala avea terenul deja pregatit: in 1909, Kandinsky scrisese textul unei drame muzicale (“The Yellow Sound”) – „The stage is gradually saturated with a cold, red light, which slowly grows stronger and equally slowly turns yellow”, iar in 1910 Schoenberg scrisese libretul opeei “The Lucky Hand” – „In the background a soft blue, sky-like backdrop. Below, left, close to the bright brown earth, a circular cut-out five feet in diameter through which glaring, yellow sunlight spreads over the stage.”

Iata recomandarile lui Kandinsky pentru experimentarea sinesteziei artistice: „Lend your ears to music, open your eyes to painting, and… stop thinking! Just ask yourself whether the work has enabled you to ‘walk about’ into a hitherto unknown world. If the answer is yes, what more do you want?”

Teoria muzicala a culorilor - de Kandinsky

Teoria muzicala a culorilor – de Kandinsky

Data actualizarii: 13/10/2016