In secolul al saisprezecelea forme de proto-vals licareau in serbarile populare: (aprox. 1520) Dreher-ul, Deutscher-ul si Laendler-ul – in Bavaria, (aprox. 1580) Nachtanz-ul si Weller-ul – in Tirol, (aprox. 1580) Nizzarda – in Franta…Volta – cu ritmuri de trei patrimi – este un dans provensal atestat in 1556 si introdus in programul balurilor de la Versailles la sfarsitul secolului al saisprezecelea…
In 1774 tanarul scriitor Goethe publica “Die Leiden des jungen Werthers” (“Suferintele tanarului Werther”). In perioada 1783-1787 rescrie insa anumite pasaje din roman, pentru a stavili un fenomen social straniu, starnit de povestea lui Werther: personajul romanului devenise un idol pentru tinerimea germana, iar gestul sau sinucigas i-a influentat tragic pe foarte multi cititori. Werther, un personaj literar marcant, cu ecouri socio-culturale numeroase: apa de colonie “Eau de Werther”, outfit-ul wertherian, compus din jacheta albastra si vesta galbena, figurinele de portelan reprezentand perechea de dansatori Werther si Lotte…sunt cateva influente ale trendsetter-ului Werther.
Acestora li se adauga un efect care transcende moda: valsul, dansul unei iubiri imposibile, dansul german care se raspandeste cu repeziciune in toata Europa! Conceptul de vals se popularizeaza odata cu romanul lui Johann Wolfgang Goethe, “Suferintele tanarului Werther” si cu zvacnirile miscarii culturale Sturm und Drang (Furtuna si avant). In Franta Revolutia de la 1789 substituie dansurilor de curte valsul! Iar in jurul anului 1840 dansurile de salon se desprind definitiv de categoria baletului. In 1816 Thomas Wilson publica primul manual de vals, “A Description of the Correct Method of Waltzing”.
Valsul (Walzer-ul), la inceput contestat si interzis in Vestul Europei, pentru ca scandaliza prea tare moralitatea catolica, devine dansul preferat al continentului nostru si, in scurt timp, este considerat un dans rafinat si extrem de elegant. Este unul dintre dansurile pastrate aproape neschimbate de la inceputuri si pana acum. Valsul, in esenta vienez, consta dintr-o succesiune de rotiri continue, intrerupte de pasii de schimbare. Micile inclinari (Sway) trebuie dozate cu gratie. Masura muzicala este de trei patrimi, iar tempoul de 50-60 batai/minut (foarte apropiat unui puls linistit!) Tot cu o masura de ¾ se danseaza si valsul lent (englez), dar tempoul este de doar 27-30 batai/minut. Valsul lent provine din Boston, un dans care a fost preferat in Marea Britanie la sfarsitul secolului al nouasprezecelea. Valsul rusesc are, si el, o poveste aparte, care ar merita sa fie istorisita cu un alt prilej…poate!
In 1670 este compusa prima melodie pentru un vals (“O du lieber Augustin”), iar in 1786 opera “Una cosa rara” este pusa in scena la Viena. In 1792, “Simfonia nr. 94” a lui Joseph Haydn continea deja menuete foarte apropiate de sonoritatie valsului. In opera lui Mozart “Don Giovanni” putem auzi o succesiune de valsuri, iar in opusul mozartian K 606 gasim, de asemenea, un asa-numit “Vals favorit”.
Dar Joseph Lanner si familia Strauss sunt muzicienii care infuzeaza acestui dans un parfum care pare deja etern. La solicitarea lui Johann Herbeck (director al Asociatiei corale vieneze), Johann Strauss-fiul compune in 1866 valsul “Pe frumoasa Dunare albastra”. Versurile sunt scrise de … un politist, incantat de noul tip de iluminare (cu gaz) a intersectiilor orasului Viena! Corul vienez refuza insa sa interpreteze un cantec pe care il considera infantil, dar melodia – intr-o interpretare exclusiv instrumentala – devine triumfatoare, in acelasi an, la Expozitia Universala din Paris.
In afara de prestigiosii reprezentanti ai familei Strauss, au mai compus valsuri perfecte: Frederic Chopin, Dmitri Sostakovici, Gabriel Faure, Franz Liszt, Serghei Prokofiev, Maurice Ravel, Piotr Ilici Ceaikovski!
In cinematografie, valsul pluteste in filme ca “Swing Time” (1936), “An American in Paris” (1951), “My Fair Lady” (1964) sau “Shall we dance” (2004).
Valsul scris de compozitorul roman Eugen Doga pentru coloana sonora a filmului “Gingasa si tandra mea fiara” este inclus, potrivit unei decizii speciale UNESCO, printre cele patru capodopere muzicale ale secolului al douazecilea.
Waltz1816 – desen din cartea lui Thomas Wilson
