„Mezzopiano stories” by Cosmina Cornea; Sunt povesti de ascultat cu o sensibilitate rafinata. Povesti...

Ord. dupa
(Cosmina Cornea)

Inspirat de “tabloul” parizienilor care patinau in iarna lui 1...

(Cosmina Cornea)

In “Dictionnaire de litterature japonaise” (Paris, Editions PU...

(Cosmina Cornea)

“Haydn reprezinta modelul clasic al povestitorului muzical. El are a...

(Cosmina Cornea)

Cu  o voce ferma, extinsa, agila, nativ timbrata special pentru g...

(Cosmina Cornea)

Prezentata publicului  candva – cel mai probabil – in prima parte...

(Cosmina Cornea)

Prima lucrare pe care Michelangelo Merisi da Caravaggio (1571-1610) o ...

(Cosmina Cornea)

BBC Classical Music si BBC Drama au produs in 2003 filmul “Eroic...

(Cosmina Cornea)

“Lucid mysteries”/ “mysteres limpides” aude filosoful francez ...

(Cosmina Cornea)

In  1998 Ry Cooder, un bun prieten al lui Wim Wenders (foto), ii reun...

(Cosmina Cornea)

"Toate filmele mele sunt despre dragoste." (Nikita Mihalkov) In...

(Cosmina Cornea)

"… Chopin tusea intr-un fel ingrijorator si se temea de scandalul un...

(Cosmina Cornea)

Vreme indelungata, "Wiegenlied"-ul K. 350 (in catalogul Kochel-Verzeic...

(Cosmina Cornea)

“I saw all my colours in spirit, before my eyes. Wild, almost crazy ...

(Cosmina Cornea)

Sunt 12 spectacole de opera cu titlul “Turandot”, cel mai cuno...

(Cosmina Cornea)

Bandurria este un instrument muzical asemanator unei mandoline, unei c...

(Cosmina Cornea)

The Guardian, mai 2016: “a devastatingly effective way with a melody...

(Cosmina Cornea)

Inspirat din lucrarea lui E. Titon du Tillet, romanul lui Pascal Quign...

(Cosmina Cornea)

Robert Doisneau (1912-1994) este unul dintre cei mai iubiti fotogr...

(Cosmina Cornea)

In splendidul roman tragicomic al lui Ann Patchett se intalnesc promis...

(Cosmina Cornea)

Muzica eliberata de text. Melodia care se sustrage cuvintelor. Limbaj ...

(Cosmina Cornea)

Heinrich Kreissle von Hellborn (in cartea “Viata lui Franz Schub...

(Cosmina Cornea)

Johann Sebastian Bach – Suita Orchestrala nr. 3* in Re major (BW...

(Cosmina Cornea)

“They said: You have a blue guitar,/You do not play things as th...

(Cosmina Cornea)

“Lead, follow or get out of the way!” era dictonul pe care se baza...

(Cosmina Cornea)

Presa locala din Havana anului 1809 vorbea in termeni duri despre ...

Afiseaza
comentarii

In 1693, tanarul Dimitrie Cantemir soseste in Istanbul (Constantinopolul bizantin). Nu este un simplu calator, ci, datorita contextului politic si diplomatic, el este un ostatic, un soi de garantie pretinsa de catre sultanat tatalui sau, Constantin Cantemir, pe atunci domnitor al Moldovei. Printul moldovean avea sa petreaca doua decenii la Istanbul, devenind intre timp ambasador al fratelui sau, Antioh.

Un virtuoz al tanburului si un compozitor inteligent, printul moldovean Dimitrie dobandeste la doar 20 de ani o mare faima in Imperiul Otoman. In 1703 scrie lucrarea “Kitabu Ilmi’l-musiki sau Kitab-i-musiki (Cartea/stiintei/ muzicii – dupa felul literelor”), pe care o dedica sultanului Ahmed al III-lea. Cartea reprezinta un document exceptional, din mai multe ratiuni: ofera un tezaur de informatii privitoare la teoria, stilurile si formele muzicii otomane din secolul al saptesprezecelea, fiind cea mai valoroasa culegere de muzica instrumentala otomana a vremii respective si, mai mult, cuprinde 9 compozitii muzicale proprii!

Trebuie inteles un detaliu contextual important al acestui moment din istoria muzicii, amanunt relatat de ambasadorul francez la Istanbul, contele de Saint-Priest: “majoritatea muzicienilor aflati in slujba Marelui Sultan, inclusiv Cantemir, care reprezinta elita muzicala a Imperiului Turc, sunt de origine greaca, evreiasca sau armeana (asadar non-musulmani).” Activitatile muzicale (profane) nu erau permise, la Curtea Imperiala, autohtonilor.

Tutusi, in 1704-1706, Cantemir spune in scrierea sa, “Istoria Imperiului otoman – Cresterea si descresterea Curtii Otomane”): “europenilor li s-ar putea parea ciudat ca ma refer aici la dragostea fata de muzica a unui popor pe care crestinii il privesc drept barbar. (…) M-as incumeta sa spun chiar ca muzica turcilor e mai perfecta decat cea a Europei in privinta metrului si a proportiei dintre muzica si cuvinte, dar in acelasi timp e si atat de greu de inteles, incat n-ar fi deloc usor sa gasesti mai mult de o mana de oameni care sa stapaneasca principiile si subtilitatile acestei arte.”

Perioada 1718-1730 (numita “epoca Lalelei Negre”) cunoaste o inflorire a artelor, pe malurile Bosforului. Muzicienii de la curte descopera in gradinile imperiale arta barzilor populari, iar lucrarile vremii sunt influentate de impetuozitatea folclorului otoman.

Tratatul “Cartea stiintei muzicii” este scris in limba turca si propune un sistem de notatie muzicala original, fabulos! Asemeni celorlalte lucrari ale sale savante, sofisticat-documentate, erudit- elaborate, studiul “Cartea stiintei muzicii” contine o ilustrare a curentelor muzicale si a tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor si a gamelor intr-un sistem de notatie bazat pe alfabetul arab (si cifre, pentru masuri). Dimitrie Cantemir a cules si a publicat cateva sute de melodii laice otomane (pesrevuri – un fel de fregmente muzicale similare uverturilor), dar si cantece din folclorul Moldovei. Prin aceasta lucrare, domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir a intrat in istoria muzicala a Turciei, sub numele Kantemiroglu, fondator al muzicii laice.

Meritul fundamental al readucerii in lumina a acestui document-eveniment ii apartine prodigiosului muzician Jordi Savall, cel care lanseaza in anul 2009 albumul “Istanbul. Dimitrie Cantemir 1673 – 1723. Le Livre de la Science de la Musique”, produs de propria casa de discuri, Alia Vox din Paris. Numele istoricului roman Stefan Lemny (de la Biblioteca Nationala a Frantei) trebuie mentionat, de asemenea, pentru contributia sa exceptionala in munca de documentare.

1. W. Gluck utilizeaza o melodie din culegerea lui Cantemir in opera “Peregrinii din Mecca”, iar Mozart scrie o versiune a “Ariei Dervisilor” (din aceeasi lucrare de referinta) pentru “Rapirea din serai”!

Data actualizarii: 13/12/2015