Mai mult de patru sute de piese muzicale au fost compuse de Fanny Mendelssohn-Hensel. Lucrari pentru pian, lieduri, cantate, fragmente pentru orchestra. Intr-o epoca in care perceptia burgheza respingea categoric posibilitatea ca o femeie sa semneze o partitura, primele lucrari i-au fost publicate in editii ale fratelui sau mezin (1827, 1830), celebrul compozitor Felix Mendelssohn Bartholdy (le putem regasi in opusurile 8 si 9, “Liderheften”). Chiar daca in anul 1987 Furore Verlag completeaza catalogul operelor lui Fanny Mendelssohn, nici macar astazi nu sunt publicate majoritatea creatiilor sale, acestea pastrandu-se pana acum in biblioteci ori in colectii private.
O pianista remarcabila, Fanny Mendelssohn a avut o singura aparitie publica, in anul 1838, intepretand “Concertul pentru pian nr. 1”, compus de fratele ei. (In spatiul privat) interpreteaza lucrari de Bach (preferatul sau!), Mozart, Beethoven, Weber, cu prilejul matineurilor de duminica organizate, la inceput, in casa parintilor sai, apoi continuate in propriul sau salon. Cu timpul aceste evenimente private, Sonntagsmusiken devin locul de intalnire al tuturor figurilor berlineze importante: von Goethe (cel care i-a dedicat lui Fanny poemul “An die Entfernte”) , fratii Humboldt, Franz Liszt, Clara Wieck-Schumann, Johanna Kinkel, Heinrich Heine…
In timpul vietii, Fanny Mendelssohn nu s-a putut insa bucura de o reputatie de compozitor, asa cum a meritat. Extrem de apreciata in cercuri extrem de restranse, ea a trecut totusi peste tabu-ul de a-si publica scrierile si, in 1846, a tiparit o culegere de cantece (opusurile 1-7). Virtuozitatea sa de pianist se face simtita in toate lucrarile pe care le-a scris. Tehnici expresive stapanite cu multa gratie au transformat compozitiile sale in adevarate provocari pentru muzicienii care ii studiaza sonatele, preludiile sau fugile. Exista o corespondenta aproape perfecta intre lucrarile instrumentale (in special pentru pian, dar si pentru coarde) si scrierile din categoria muzicii corale, cantatele si oratoriul “Oratoriumnach den Bildern der Bibel”. De altfel, Fanny si-a numit o seama dintre sonate “Lied ohne Worte” (“Melodie fara cuvinte”).
Lucrarea sa faimoasa, “Das Jahr” (“Anul”) a fost scrisa la Roma, in 1841, pe bucatele de hartie pictate de sotul sau, Wilhelm Hensel. Aceasta colectie muzicala contine 12 suite pentru pian si un postludiu coral. Si poeme pe fiecare pagina…
Redescoperit destul de curand, jurnalul muzical “Das Jahr” a cucerit un loc special in portofoliile interpretative ale pianistilor nostri contemporani (pianistelor, mai bine spus: Beatrice Rauchs, Sarah Rothenberg, Liana Serbescu, Joanna Strzelecka-Orlowska) …Calatoria italiana a fost transpusa in 12 luni muzicale: “Ianuarie – Un vis. Adagio (Fantasia). Presto”, “Februarie – Scherzo. Presto”, “Martie – Agitato. Andante”, “Aprilie – Capriccioso. Allegretto. Allegro”, “Mai – Cantec de primavara. Allegro vivace e gioioso”, “Iunie – Serenada. Largo. Andande”, “Iulie – Serenada. Larghetto”, “August – Allegro”, “Septembrie – Andante con moto”, “Octombrie – Allegro con spirito”, “Noiembrie – Mesto (Trist); Allegro molto agitato”, “Decembrie – Allegro molto; Andante”, “Postludiu – corala “Das alte Jahr vergangen ist” (“A mai trecut un an…”)!
Familia Mendelssohn-Hensel a petrecut un an absolut incantator la Roma (1840-1841), in compania marilor personalitati ale vremii: Charles Gounod, Jean-Auguste Dominique Ingres, Horace Vernet…
(imagine: Fanny Mendelssohn-Hensel, portret de W. Hensel)
