Joaquin Rodrigo fotografiat de Juan Gyenes
Cel mai cunoscut concert scris de un compozitor spaniol. Cu secvente rare in muzica clasica, in care chitara converseaza chiar cu inima ei, in taceri desenate rand pe rand de instrumentele de suflat din orchestra. Concertul care captureaza parfumul magnoliilor din Aranjuez, micutul oras spaniol din apropierea Madridului. “Concierto de Aranjuez” a fost “ascultat” pentru prima oara de Joaquin Rodrigo, autorul sau, in Quartier Latin din Paris… in primavara lui 1939. Asa cum avea sa marturiseasca Rodrigo multi ani mai tarziu, aceasta “creatie” a primit-o parca “de-a gata”, elaborand prima parte la sfarsit, dupa ce partile a doua si a treia le avea deja “din senin”!
Chitaristul Regino Sainz de la Maza il rugase pe Joaquin Rodrigo in 1938 sa o compuna…Gradinile Palatului Regal din Aranjuez dainuie din secolul al saisprezecelea, din timpul regelui Filip al II-lea. Insa gradinile secrete ale Concertului din Aranjuez par sa dainuie dintr-un alt timp.
“Concierto de Aranjuez” (impotriva dorintei autorului sau) debordeaza pretutindeni in interpretari jazz, pop, blues. Calatorind noaptea cu trenul spre Barcelona, impreuna cu Regino Sainz de la Maza, in ajunul premierei – noiembrie 1940, compozitorul avea inima stransa de emotie: “Si daca nu o sa se auda chitara?”.
Legendarul trompetist Miles Davis preia Adagio-ul Concertului ca tema centrala a albumului sau “Sketches of Spain” – 1960 (aranjament muzical: Gil Evans), spunanad: “That melody is so strong that the softer you play it, the stronger it gets, and the stronger you play it, the weaker it gets.”
Chitaristul de flamenco Paco de Lucia nu avea “competente” de citire a notatiei muzicale pana in anul 1991, cand i s-a cerut sa interpreteze acest concert. Si apoi insusi Rodrigo ar fi spus ca de Lucia a dat cea mai stralucita interpretare a compozitiei sale, de pana atunci!
Totusi, gratie poeziei sale supreme, “Concierto de Aranjuez” eclipseaza restul lucrarilor lui Joaquin Rodrigo.
Cu armonii fascinante si cu o prevalenta a melodiei incontestabila, opera lui Joaquin Rodrigo include unsprezece concerte pentru diferite instrumente, zeci de lucrari corale si instrumentale. Muzica pentru teatru si film. Rodrigo a scris special pentru chitarile lui Gaspar Cassadó, Andrés Segovia, James Galway sau cele din Cvartetul Romero…
Ca muzicolog, si-a exprimat interesul pentru subiecte ca: polifonia secolului al saisprezecelea, poemele simfonice ale lui Richard Strauss, arta dirijorala…
Comentarii (3)
Va multumesc mult de tot pentru comentariu! Este evident o formulare nefericita. Va prezint scuze.
Sir James Galway – o legenda a flautului
Gaspar Cassado – violoncelist din elita mondiala; elev al lui Pablo Casals
Ma onoreaza faptul ca imi cititi articolele si ca imi atrageti atentia asupra greselilor.
Greseala corectata e pe deplin iertata.
Nu sunt neaparat o vanatoare feroce de greseli – am facut si eu destule- am vrut doar sa-i fac o mica demonstratie lui G.B. Atunci cand cauta redatori pt. acest site afirma nonsalant ca ce mare branza de experienta trebuie pt.a scrie un articol in acest domeniu, ca orice student la Consevator o poate face fluierand.
Dar iata ca DA, e nevoie intre altele de experienta de a fi lucrat constant cu enciclopedia GROVE, cu dictionarul lui Alain Paris, de a-i fi ascultat pe marii interpreti in concert, de a avea acasa o colectie de discuri pe care sa le si ascultam, de a citi reviste de specialitate, de a sti sa traducem din limbi straine, de a sti cum si de unde sa ne documentam, etc, etc…
Internetul e grozav, dar numai pana la un punct. Am impresia ca daca as cauta si in alte articole de pe site, as gasi si alte greseli, dar, repet, nu acesta e scopul meu. Va doresc mult succes !
„A scris speciaal pt. chitarele lui Gaspar Cassado, James Gallway ” ??!!