Bach, Mozart, Debussy, Ravel, Bordeaux. Si un pianococktail dintr-un roman de Boris Vian
– Iei un aperitiv? intreba Colin. Pianococteilul meu e gata, ai putea sa-l incerci.
– Merge? Intreba Chick.
– Perfect. Mi-a dat de furca pana l-am pus la punct, dar rezultatul imi intrece toate asteptarile. Am obtinut, pornind de la Black and Tan Fantasy, un amestec de-a dreptul uluitor.
– Pe ce principiu? Intreba Chick.
– Fiecarei note, spuse Colin, fac sa-i corespunda un alcool, un lichior sau o aroma. (…) Cantitatile sunt direct proportionale cu durata: treizecidoimea e egala cu a saisprezecea parte dintr-o unitate, patrimea cu o unitate, nota intreaga cu patru unitati. Cand canti o arie lenta, intra in actiune un sistem de vane, asa incat sa sporeasca nu doza – ceea ce ar da un cocteil prea abundent – , ci concentratia alcoolica. Si, in raport cu durata ariei, poti sa variezi dupa plac valoarea unitatii si s-o reduci bunaoara la o sutime, spre a putea obtine o bautura sensibila la toate armoniile…
(Boris Vian, “L’ecume des jours”/Spuma zilelor)
Sinestezia defineste, in pictura expresionista, incercarea de transpunere vizuala a unei senzatii auditive. In literatura (in special in simbolism), corespondenta limbajelor senzoriale ar echivala cu sinestezia: perceptiile provenite printr-un simt (sau printr-o cale senzoriala distincta) sunt transpuse metaforic in limbajul/la nivelul unui analizator senzorial diferit (exemplu: un sunet este receptat in culori).
In studiul “Looking for crossmodal correspondences between classical music and fine wine”, condus de profesorul Charles Spence, au fost organizate mai multe experimente prin care s-a dorit relevarea unor pattern-uri in asocierea “muzica clasica – vinuri”. Concluziile au confirmat in scoruri impresionante premisele. Prima ipoteza intarita de aceasta cercetare: oamenii asociaza in moduri similare (“pattern-uri consensuale”) gustul soiurilor de vin cu cel al unor sonoritati din fragmente muzicale clasice. Secundar s-a desprins ideea (dezvoltata si de alti autori) ca “muzica clasica face vinul sa para mai bun!”; ascultand Bach, Mozart ori Ceaikovski, experienta unui pahar de vin se modifica, bautura nu doar intensificandu-si anumiti parametri in timpul degustarilor, ci – sub influenta proceselor sinestezice – oferind senzatii gustative superioare.
London Symphony Orchestra (LSO) a realizat o selectie de piese clasice pentru concertul desfasurat in 24 octombrie 2013, la St. Luke (fragmentele au fost ascultate pe un dispozitiv cu redare hi-fi de catre participantii la degustarea vinurilor selectionate): fragmente din concerte de Mozart, Ceaikovski, Ravel, Debussy, Bach.
Vinurile “analizate” ca grad de potrivire cu muzica aleasa au provenit din Franta: Domaine Didier Dagueneau, Domaine Ponsot, Chateau Margot, Chateau Climens Sauternes. Detaliile evaluarilor privind congruentele muzica – vin sunt disponibile aici: https://www.researchgate.net/publication/270439147_Looking_for_crossmodal_correspondences_between_classical_music_fine_wine
In ultimii ani, tema influentei sunetului asupra gustului a fost aprofundata in multe alte studii in care muzica ambientala (in cadrul unui eveniment, intr-un boutique sau intr-un supermarket, restaurant etc) modifica experienta testarii sau degustarii! Un exemplu: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4554938/
Pianocktail – Boris Vian
