Si am bou, asin, oaie, rob si roaba si am trimis [acest dar] sa vestesc domnului meu pentru a gasi bunavointa inaintea ta. (Beresit/Geneza 32:6)
Patriarhul Iaakov, dupa sase ani de munca binecuvantata in casa lui Lavan a iesit cu turme si cirezi mari. Cand el trimete soli, dupa alta opinie chiar ingeri, catre fratele sau Esav pentru a il imbuna, ei sunt instruiti sa-i descrie avutia folosind singularul. Era clar ca acest singular avea sens de plural, dar cuvantul ales are si el puterea sa de sugestie. Ca si cum ar fi spus: Pentru putinul pe care il am nici macar nu merita folosit pluralul.
”A nu bate la ochi” a fost un motto pentru Patriarhul Iaakov. Cand a inceput foametea si toti coborau in Egipt pentru a aduce hrana, desi ei inca nu duceau lipsa, Iaakov si-a trimis si el fiii in Egipt. Nu dorea sa arate ca e mai instarit decat altii.
Pentru neamul nostru, aceasta a fost o lectie de viata bine invatata. Nu am vizitat niciodata Italia, dar din relatari am aflat ca sinagogile italiene, desi au interioare somptuoase, fatadele lor sunt foarte simple. Celui care vede fatada nu i-ar trece prin minte ce bogatie se ascunde in spatele ei. Un caz asemanator este Sinagoga Neologa din Arad, construita in prima jumatate a secolului XIX. Cel ce priveste fatada crede ca are in fata un palat administrativ. Numai cel care intra in curte vede ca in spatele fatadei se ascunde de fapt o minunata sinagoga.
Nu e de loc usor sa fi modest. Cei mai multi din noi avem nevoie de aprecierea celor din jur pentru a ne aprecia pe noi insine. Pentru a castiga aceasta apreciere suntem dispusi sa ne etalam avutia si chiar frumusetea trupului. Numai omul constient de propria sa valoare isi poate permite luxul de a se purta cu modestie.
(Material preluat pe site-ul Cancelariei Rabinice de la adresa: www.rabinat.ro/despre-modestie-in-pericopa-vaislah)
