Materiale de cercetare si studiu teologic, care vizeaza aprofundarea cunoasterii teologice autentice.

Ord. dupa

Numele lui Iisus Hristos imparte in doua istoria omenirii. In acelasi ...

Intorcandu-ne acum la teama care il determina pe Adam sa se ascunda de...

  • Autocefalia – nota caracteristica a Ortodoxiei
  • Ortod...

    Un al doilea punct de plecare in raportarea omului la Dumnezeu il cons...

    Cu prilejul Saptamanii de Rugaciune pentru Unitatea Crestinilor, adres...

    De obicei, intr-un limbaj incarcat de mireasma unei vechi intelepciuni...

    Desi Ziua Internationala a Femeii nu este o sarbatoare crestina, ci o ...

      Intrucat mai sunt unele persoane si grupari care continua sa...

      Este greu a enumera toate motivele pentru care suntem si tin...

    Luna aceasta (cand o veti vedea in cer asa cum o vedeti acum, va fi) p...

    Vorbeste fiilor lui Israel sa-mi ia un dar de la orice om care-l va da...

    Si au crescut copii si a ajuns Esav om iscusit la vanatoare om al camp...

    Iar acum nu va intristati si sa nu va pa...

    … si nu era nici unul din oamenii casei acolo in casa. Si l-a apucat...

    … si a iubit-o si pe Rahel mai mult decat pe Lea si a mai lucrat la ...

    Daca vei cumpara un rob evreu sase ani va lucra si in al saptelea va i...

    Si i-a spus Mose lui Aharon: Ia un vas si pune acolo un omer (o masura...

    Si am bou, asin, oaie, rob si roaba si am trimis [acest dar] sa vestes...

    Si  au spus unul catre altul ”Cu adevarat suntem vinovati fata de f...

    Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta … (Smot/Exodul 20:11) Pe mun...

    Si i-au silit egiptenii pe fii lui Israel la munca grea. Si le-au facu...

    Si i-a chemat Iaakov pe fiii sai si le-a spus: Adunati-va si va voi sp...

    Si totusi, cu totii stim ca Biserica isi are si principiile ei teoreti...

    Despre povestea sarbatorii de Hanuka am mai vorbit si anul trecut, aic...

    …si era sange in toata tara Egiptului. Si au facut asa si magii Egip...

    Afiseaza
    comentarii

    Si i-au silit egiptenii pe fii lui Israel la munca grea. Si le-au facut viata amara cu munca grea la lut si la caramizi … si alte feluri de munci la care ii sileau cu strasnicie. (Smot/Exodul 1:13,14)

    O discutie talmudica asupra unui subiect care nu prezinta astazi prea mare interes pentru omul de rand (In cazul in care stapanul unui sclav a inmanat actul de eliberare al sclavului sau unui tert si apoi s-a razgandit, daca mai poate reveni asupra deciziei sale sau nu mai poate reveni) este decisa prin argumentul: (Gitin 13a) ”Sclavului ii convine sa traiasca in desfrau.”  In Talmud expresia este folosita intr-un context juridic clar definit, dar inteleptii din generatiile care au urmat au interpretat-o ca o afirmatie general valabila: Cel privat de libertate, neavand nicio raspundere nu are  niciun motiv sa-si infraneze dorintele. El se complace in mizeria sa pana-ntr-atat ca stapanul care il elibereaza fara acceptul sau ii casuneaza un rau.

    Aceasta abordare ridica un semn de intrebare asupra unui element central al credintei noastre: obligatia de a respecta poruncile Torei ca act de recunostinta pentru ca HASEM i-a scos pe stramosii nostri din casa robiei. Nu numai pe ei i-a scos, precum citim in Hagada de Pesah, ci si pe noi. Daca pe ei nu i-ar fi scos am fi ramas noi si copiii nostri si copii copiilor nostri inrobisi Faraonului in Egipt. In Dvarim/Deuteronom (5:14) scrie: Adu-ti aminte ca rob ai fost in tara Egiptului si HASEM te-a scos de acolo cu mana tare si cu bratul intins de aceea ti-a poruncit HASEM sa tii ziua de odihna. Nu suntem obisnuiti cu aceasta abordare, dar totusi se ridica intrebarea: Poate stramosilor nostri le-ar fi convenit mai degraba sa ramana in Egipt. Poate ei ar fi preferat sa duca povara muncii bucurandu-se de desfrau, fara a avea povara grijilor si a raspunderii? Cine stie?

    Cuvintele Torei au nevoie de o lectura atenta. Sa citim ce scrie, dar cateodata si ceea ce nu scrie. Cand Tora aminteste cele petrecute de mult ea se exprima ”ca rob ai fost”. Cand cele petrecute sunt povestite in detalii in pericopa saptamanii, robia ca stare nu este amintita. Amintit este doar chinul muncii ”Si i-au silit egiptenii pe fii lui Israel la munca grea. Si le-au facut viata amara cu munca grea…”.

    La munca silita au fost pusi. Sclavi nu au devenit. Pentru stramosii nostri eliberarea a fost un dar. Noi, descendentii lor avem pentru ce sa fim recunoscatori.

    Pentru multi din cei de varsta mea aceasta a fost dilema centrala a vietii. Pentru generatia tanara ele sunt doar cuvinte. Din dorinta se a da acestor cuvinte un inteles, voi povesti o intamplare din familia noastra. Eu nu i-am fost martor. Doar am auzit-o povestita si repovestita.

    In vara anului 69 am fost vizitati la Arad de o ruda prin alianta din ”Uniune”, de meserie profesoara de limba franceza. In taina, Tata (fie ii memoria binecuvantata) a dus-o in camara in care pastra cu sfintenie un vraf de ziare Le Monde din Primavara 68. Mare i-a fost dezamagirea cand ruda i-a spus ca, desi citeste cu usurinta in limba franceza, ea nu doreste sa afle despre cel intamplate la Primavara de la Praga. Se teme ca daca ar sti, ar putea sa-i scape ceva in clasa si ar putea avea neplaceri.

    Este si acesta un argument. Argumentul celui care isi asuma robia incercand doar s-o faca mai putin dureroasa, mai comoda. Desi suferea si ea in comunism, arata destul de multumita. Numai pentru noi comunismul era un chin.

    Pentru o clipa nu am invidiat-o.


    (Material preluat pe site-ul Cancelariei Rabinice de la adresa: www.rabinat.ro/despre-robie-asumata-in-pericopa-smot)

    Data actualizarii: 23/01/2017