Idei în Agora, LV
Contracultura: muzica și versurile
Alexandru Andrieș în dialog cu Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151
26 noiembrie 2019, 18:00
Revenim la Idei în Agora asupra temelor dezbaterii “1968: Counterculture, Ideology, Utopia” de pe 24 iunie 2018 și ale unui Colocviu Regal cu același titlu (Sinaia, 21-23 iunie 2018). Dialogul cu Alexandru Andrieș va urma liber cronologia îndelungatei sale cariere, explorându-i substanța și contextele, cu permanente referințe la noțiunea de contracultură. Mai jos, câteva considerații din “Balada bovarismului contracultural”, prefața mea la Liviu Antonesei, 5 balade rock (Ediție îngrijită de Nicolae Tzone, Editura Vinea, București, 2018, pp. 5-17):
„[…] dacă putem salva ceva din noțiunea de rezistență prin cultură fără a reține doar existența
prin cultură [formula lui Gabriel Andreescu], altminteri stimabilă, atunci ea trebuie definită mai
restrictiv, ca rezistență prin contracultură. […]”
„[…] În studiul meu din 2001, “Romania and the Balkans: From Geocultural Bovarism to Ethnic Ontology” (http://www.iwm.at/transit/transit-online/romania-and-the-balkans/), din care citez mai jos pasaje traduse de Mona Antohi, am propus conceptul/figura de bovarism geocultural:
În Ce este sud-estul european? […], Iorga explica de ce România nu este o ţară balcanică, mergând dincolo de controversele privind localizarea geopolitică a ţării sale: „O ţară nu aparţine spaţiului unde se află, ci ţintei spre care priveşte.“ Este, probabil, expresia cea mai candidă şi succintă a ceea ce eu numesc „bovarism geocultural“. […] Bovarismul geocultural al României este ideea profund înrădăcinată că ţara este intim conectată la Occident, în special la Franţa, mai exact la Paris. Această formă de autoamăgire naţională datează încă din anii 1840 […].
Așa am trăit noi și contracultura: bovaric. Am visat că participăm la ea, evadînd (mai ales în visare și cultură) din bietele noastre vieți “supt vremi”, ne-am identificat cu ea dincolo de evidențe și obstacole, supracompensînd în planul intelectual, spiritual, sufletesc (pe scurt: abstract) tot ce nu puteam avea în plan existențial. A fost o încercare de a nu ne pierde cu totul într-un proiect (contra-)istoric delirant, care nu era al nostru și nici nu putea fi — dacă înțelegeam pe ce lume trăiam. O încercare de a construi umile utopii private (solitare ori de grup mic) într-o distopie inițiată brutal, prelungită printr-un viclean plan de cîștigare a sprijinului popular, dar intrată în descompunere societală și culturală chiar înainte de a eșua în mizerie materială și umană.”
Sorin Antohi
Descarca pliant Idei in Agora 26 noiembrie 2019
