Ord. dupa

Idei în Agora, XLI Adevărul şi trecutul Mircea Dumitru în dialog...

Idei în Agora, XL Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanist...

Idei în Agora, XXXIX Între (culturi, ...

România Mare. Idee, istorie, memorie Conferință de Sorin Antohi...

Idei în Agora XXXVII Totalitarismul orizontal în viaţă şi lite...

Idei în Agora XXXVI Minoritatea germană din România în perioada...

Miercuri, 7 noiembrie 2018, începând cu ora 18,00, va avea loc în S...

Idei în Agora, XXXIV Ideile României Mari - Colocviu Moderat...

Idei în Agora XXXII Identităţi colec...

Idei în Agora XXXII Beyond Balkanism? From Symbolic Geographies to...

Idei în Agora XXXI Interpretare. Texte, imagini și filosofie Sor...

Idei în Agora XXX De la partidul-stat la statul de drept: tranziț...

Idei în Agora XXIX Știință și etni...

Idei în Agora XXVIII De la studiile minoritare la politica de popul...

Idei în Agora XXVII Marea Foamete din Basarabia, 1946-47 Ideologie...

Idei in Agora 1968: Counterculture, Ideology, Utopia Public Debate F...

Under the Auspices of the Royal Family of Romania Royal Estate of S...

Idei în Agora Liberalism după Bizanț? Daniel Barbu în dialog cu ...

Idei în Agora Idei desenate în Agora Dan Perjovschi în dialog cu ...

Idei în Agora Rezidirea sacrului: retrofuturismul Augustin Ioan în...

Idei în Agora Introducere în anatomia sunetului Conferință de Fr...

Idei în Agora Genocidul armean. Un „trecut care nu trece” Bedr...

Idei în Agora În căutarea teoriei ultime Noi evoluții în fizic...

Seria: Idei în Agora Filozofi în agora: pînă la moarte, dincolo d...

Seria: Idei în Agora Conferinta: “Înainte de ’89 era mai bine...

Afiseaza
comentarii

Idei în Agora, XLI
Adevărul şi trecutul
Mircea Dumitru în dialog cu Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151
12 februarie 2019, 18:00

Studiile istorice din Româniaţcu puţine excepţii, dintre care numai Xenopol merită evocat) nu au fost niciodată însoţite/structurate de o reflecţie teoretică riguroasă. Pledoariile pentru aceastanu au lipsit, ba chiar au existat şi unele tentative (mimetice) reuşite de aliniere la discursurile istoriografice occidentale, ceea ce implica în cazurile fericite o apropiere de orizontul lor teoretic. în ansamblu, spre deosebire de studiile literare, de exemplu, studiile noastre istorice au fost mereu, eufemistic vorbind, puţin interesate de teorie. Propun în această seară un dialog cu un filosof (format pînă la licenţă şi ca istoric) ajuns la teoria istoriei dinspre filosofia analitică şi dinspre etică. Eu voi aduce în discuţie contribuţia teoriei istoriei din ultimele decenii, un domeniu care s-a distanţat radical de filosofiile speculative ale istoriei, s-a apropiat o vreme de filosofia analitică, de teoria textului şi a limbajului, a urmărit permanent evoluţiile teoretice din ştiinţele sociale şi din altele. Şi a încercat apoi, fără să uite aceste apropieri, polemici şi achiziţii, să continue în direcţia unei mai vechi reflecţii metaistorice, cu origini în secolele XVIIl-XIX, pentru a construi în paralel cu postmodernismul şi după el o teorie coerentă a istoriei.

Sorin Antohi

Data actualizarii: 14th February 2019