Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial
Idei în Agora
XLV
Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial
Conferință de Erwin Kessler urmată de un dialog cu Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151
9 aprilie 2019, 18:00
Teza de bază: în arta românească, la trecerea spre secolul XX, la început a fost modernizarea și apoi tradiția. Ulterior, modernizarea a dus spre o avangardă locală tardivă, post-istorică, declanșată în 1924, ca reacție la aglutinarea teoriilor tradiționaliste și româniste, de care se va re-apropia pe parcursul perioadei interbelice, regăsind și retorica localistă și predilecția pentru realism, dar și aspirația tehnocrată de a se pune în slujba puterii date, în scopul cimentării progresului. Toate aceste caracteristici au fost platforme perfecte pentru viitoarea integrare în sfera realismului socialist, după 1944. Repere teoretice contrastante: Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești (Virgil Madgearu, 1923) și Burghezia română (Ștefan Zeletin, 1925).
Sub-teme: 1. de la Tinerimea Artistică (1901) la Prima expoziție internaționlă a Contimporanului (1924). Sub-puncte: înființarea și evoluția Tinerimii Artistice, apariția revistelor Insula și Simbolul (1912) și Chemarea (1915), revista și mişcarea artistică brașoveană Das Ziel (1919) și Das neue Ziel (1919-1920), organizarea primei expoziţii internaționale a Contimporanului (cu secțiuni dedicate Manifestului activist către Tinerime, 1924, revistelor 75HP și Punct, 1924, și Cronometrajului pictural de Maxy, (Contimporanul, 1924), plus o analiză cantitativă a participărilor internaționale și naționale la prima expoziție a Contimporanului.
2. Integral È™i Integralismul sau avangarda în stadiul ei spectral-corporatist (1925-1928). Sub-puncte: de la manifestele Integral la participarea lui Maxy È™i Iancu la ExpoziÈ›ia fascist futuristă de la Roma (1933), Studioul Integral, Academia Artelor Frumoase, cursul avangardei târzii spre autoritarism È™i darwinism cultural. Maxy È™i Neue Sachlickeit: de la cubo-constructivism la realism reacÈ›ionar. Maxy după 1944 – o scurtă introducere la cariera acestuia de apostol al realismului socialist È™i diriguitor al sistemului artistic comunist.
3. tradiÈ›ionalismul – arta specificului naÈ›ional, de la schemele compoziÈ›ionale ale lui Camil Ressu la tezele lui Francisc Șirato È™i la practicile lui Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu, Dimitrie Ghiață etc. Sub-puncte: vocabularul decorativ È™i simbolic (iconografia țăranului, a peisajului local, a datinilor È™i muncilor agricole, a ritualurilor religioase, a motivelor folclorice), tipurile de naraÈ›iuni È™i tipurile de construcÈ›ii compoziÈ›ionale, epuizarea filonului artei specificului naÈ›ional spre mijlocul anilor 30, cazul aparte al lui Ion Èšuculescu, la mijlocul anilor 40.
4. convergenÈ›a sistemelor (avangardist È™i tradiÈ›ionalist–specific naÈ›ional) după 1945: expoziÈ›ia Flacăra (1948), prin care artiÈ™tii foÈ™ti avangardiÈ™ti È™i foÈ™ti tradiÈ›ionaliÈ™ti se raliază in corpore regimului comunist.
Erwin Kessler
Descarca pliant Idei in Agora 9 aprilie 2019
