Ord. dupa

Idei în Agora, LVI Revoluție? Istorie, ficțiune, justiție Ga...

Idei în Agora, LV Contracultura: muzica și versurile Alexandru And...

Idei în Agora, LIV Pe drum, prin ceilalți, către sine IDENTITĂȚI...

Idei în Agora, LIII Situația studiilor literare Conferință de Mi...

Idei în Agora, XLVII Autolatria. Mitologii și istorii ale identită...

Idei în Agora XLVI Literatură, cultură şi societate românească...

Idei în Agora XLV Tradiție, moderniza...

În perioada 5-7 aprilie 2019, ieșenii îl pot întîlni pe Moshe Ide...

Idei în Agora, XLIII București-New York tur-retur, via antropolog...

Idei în Agora, XLII Un memorial între două Europe Conferință d...

Idei în Agora, XLI Adevărul şi trecutul Mircea Dumitru în dialog...

Idei în Agora, XL Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanist...

Idei în Agora, XXXIX Între (culturi, ...

România Mare. Idee, istorie, memorie Conferință de Sorin Antohi...

Idei în Agora XXXVII Totalitarismul orizontal în viaţă şi lite...

Idei în Agora XXXVI Minoritatea germană din România în perioada...

Miercuri, 7 noiembrie 2018, începând cu ora 18,00, va avea loc în S...

Idei în Agora, XXXIV Ideile României Mari - Colocviu Moderat...

Idei în Agora XXXII Identităţi colec...

Idei în Agora XXXII Beyond Balkanism? From Symbolic Geographies to...

Idei în Agora XXXI Interpretare. Texte, imagini și filosofie Sor...

Idei în Agora XXX De la partidul-stat la statul de drept: tranziț...

Idei în Agora XXIX Știință și etni...

Idei în Agora XXVIII De la studiile minoritare la politica de popul...

Idei în Agora XXVII Marea Foamete din Basarabia, 1946-47 Ideologie...

Afiseaza
comentarii

Idei în Agora
XLV
Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial
Conferință de Erwin Kessler urmată de un dialog cu Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151
9 aprilie 2019, 18:00
Teza de bază: în arta românească, la trecerea spre secolul XX, la început a fost modernizarea și apoi tradiția. Ulterior, modernizarea a dus spre o avangardă locală tardivă, post-istorică, declanșată în 1924, ca reacție la aglutinarea teoriilor tradiționaliste și româniste, de care se va re-apropia pe parcursul perioadei interbelice, regăsind și retorica localistă și predilecția pentru realism, dar și aspirația tehnocrată de a se pune în slujba puterii date, în scopul cimentării progresului. Toate aceste caracteristici au fost platforme perfecte pentru viitoarea integrare în sfera realismului socialist, după 1944. Repere teoretice contrastante: Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești (Virgil Madgearu, 1923) și Burghezia română (Ștefan Zeletin, 1925).
Sub-teme: 1. de la Tinerimea Artistică (1901) la Prima expoziție internaționlă a Contimporanului (1924). Sub-puncte: înființarea și evoluția Tinerimii Artistice, apariția revistelor Insula și Simbolul (1912) și Chemarea (1915), revista și mişcarea artistică brașoveană Das Ziel (1919) și Das neue Ziel (1919-1920), organizarea primei expoziţii internaționale a Contimporanului (cu secțiuni dedicate Manifestului activist către Tinerime, 1924, revistelor 75HP și Punct, 1924, și Cronometrajului pictural de Maxy, (Contimporanul, 1924), plus o analiză cantitativă a participărilor internaționale și naționale la prima expoziție a Contimporanului.
2. Integral și Integralismul sau avangarda în stadiul ei spectral-corporatist (1925-1928). Sub-puncte: de la manifestele Integral la participarea lui Maxy și Iancu la Expoziția fascist futuristă de la Roma (1933), Studioul Integral, Academia Artelor Frumoase, cursul avangardei târzii spre autoritarism și darwinism cultural. Maxy și Neue Sachlickeit: de la cubo-constructivism la realism reacționar. Maxy după 1944 – o scurtă introducere la cariera acestuia de apostol al realismului socialist și diriguitor al sistemului artistic comunist.
3. tradiționalismul – arta specificului național, de la schemele compoziționale ale lui Camil Ressu la tezele lui Francisc Șirato și la practicile lui Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu, Dimitrie Ghiață etc. Sub-puncte: vocabularul decorativ și simbolic (iconografia țăranului, a peisajului local, a datinilor și muncilor agricole, a ritualurilor religioase, a motivelor folclorice), tipurile de narațiuni și tipurile de construcții compoziționale, epuizarea filonului artei specificului național spre mijlocul anilor 30, cazul aparte al lui Ion Țuculescu, la mijlocul anilor 40.
4. convergența sistemelor (avangardist și tradiționalist–specific național) după 1945: expoziția Flacăra (1948), prin care artiștii foști avangardiști și foști tradiționaliști se raliază in corpore regimului comunist.
Erwin Kessler

Descarca pliant Idei in Agora 9 aprilie 2019

 

Data actualizarii: 10th April 2019