Sectiune dedicata publicarii si popularizarii unor mici istorisiri cu puternic substrat teologic si spiritual,...

Ord. dupa

Ne povestea Avva Casian ca Avva Ioan, om care conducea obstea cea mare...

Un rabin a sosit la zaddik-ul din Neshiz si l-a intrebat: Este adevara...

Rabinul din Lublin a fost intrebat de un elev: "Ne-ati invatat ca daca...

Mi-a povestit avva Ioan Romanul, ucenicul minunatului Ioan Savaitul. P...

Cineva avea un fiu slabanog in Egipt. Si l-a adus la chilia Avvei Maca...

Un frate a gresit odata la Schit. Si facandu-se adunare, au trimis la ...

Niste parinti din Sinai ne povesteau despre avva Serghie Anahoretul, u...

Ne-a spus noua avva Eusebiu, prezbiterul Lavrei Raithului, cand l-am c...

"Era un Batran care mereu suferea si se imbolnavea. S-a intamplat ca i...

Un Batran avea un ucenic si vrand sa-l tina pe el l-a pus la incercare...

Afiseaza
comentarii

Acelasi avva Paladie ne mai spunea si aceasta, zicand:

„In Alexandria era un ostas numit Alexandru, care ducea o astfel de viata: in fiecare zi, de dimineata pana la ceasul trei dupa-amiaza, statea in manastirea lui, langa scara Sfantului Petru. Era imbracat numai cu o sarica de piele, impletea cosuri si tacea, nevorbind cu nimeni nimic. In timp ce lucra, statea in rugaciune si rostea cu cantec numai aceste cuvinte: Doamne, de cele ascunse ale mele curateste-ma (Ps. 18, 13), ca sa nu fie facuta de rusine rugaciunea. Dupa ce spunea acest stih, tacea vreme de un ceas, apoi iarasi spunea acelasi stih. Si-l rostea de spate ori pe zi, fara sa mai spuna altceva. La ceasul trei dupa-amiaza, isi dezbraca mantaua si se imbraca in haina militara, adica cu hainele lui si astfel se ducea la cazarma sa. Am stat si eu cu el opt ani si m-am folosit mult de tacerea lui si de felul lui de a se purta.”


(Ioan Moshu, Limonariu sau Livada duhovniceasca, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2014, p. 92)