Cursurile de cultura generala ale Societatii Muzicale

Ord. dupa

Societatea Muzicala organizeaza un curs de arta universala: "Marile c...

4299 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala cinematogr...

1834 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala cinematogr...

757 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala muzicala, ...

39610 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala muzicala, ...

819 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala teatrala, ...

4769 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala lingvistic...

8381 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de Filosofie Generala, cu dura...

4708 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala lingvistic...

919 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de literatura universala: „...

4918 vizite

Societatea Muzicala organizeaza un curs de Sociologie, in parteneriat ...

1044 vizite
Afiseaza
Va place pagina? Recomandati-o!
vizualizari

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala muzicala, cu durata de doi ani, in parteneriat cu Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti.

Trimestrul I: Simfonia Romantica (5 cursuri)

Istoric si reprezentanti. Structura simfoniei, de la tipul cvadripartit la cel pentapartit. Caracteristicile partilor simfoniei, de la forma de sonata la cea de lied bipartit sau tripartit, la forma de menuet sau scherzo, la tema cu variatiuni sau rondo, pana la forme caleidoscopice. Intre muzica pura si simfonia programatica, comparatii, asemanari si deosebiri. Tipuri de limbaje armonice, de la cel tonal la cel modal. Componenta aparatului orchestral in simfonia romantica, tipuri de orchestratii. Stil si limbaj in simfonia romantica.

Studii de caz:

  • Johannes BrahmsSimfoniile a III-a si a IV-a
    Dramaturgia si arhitectonica simfonica beethoveniana este reasezata intr-o retorica noua, muzica pura fiind in primul plan al preocuparilor compozitorului; Elementele constitutive ale simfoniei;  Aparatul orchestral, structura tematica si formele abordate.
  • Anton Bruckner Simfonia a VII-a si Gustav MahlerSimfonia a V-a
    Diferente intre simfonismul brahmsian si cel brucknerian; Trasaturi clasice prin limpezimea si ordonarea limbajului muzical, sobrietatea continutului si soliditatea arhitecturilor, dar si prin densele dezvoltari tematice; Travaliul orchestral in viziunile lui Bruckner si Mahler; Constituirea temelor bruckneriene in maniera leitmotivului wagnerian.
  • Piotr Ilici CeaikovskiSimfoniile a V-a si a VI-a.
    Aparitia „scolilor nationale” si influenta culturilor muzicale apusene – doua componente pe care se asaza muzica lui Ceaikovski; Forta constructiei muzical-filosofice in simfonia compozitorului rus; Tematica fundamentala: destinul uman, lupta omului pentru dominarea acestuia si esecul final; Structura si caracteristicile simfoniilor lui Ceaikovski.
  • Antonin Dvorak – Simfonia a IX-a si Hector Berlioz – Simfonia Fantastica
    Simfoniile lui Berlioz si Dvorak, etalon al muzicii programatice; Estetica simfoniei programatice; „Grandiosul” si „pitorescul” in simfonismul lui Berlioz; Structura si caracteristicile simfoniilor lui Dvorak si Berlioz; Leitmotivul dragostei in Simfonia Fantastica; Dezvoltarea mijloacelor de exprimare si imbogatirea paletei orchestrale.

Trimestrul al II-lea: Opera Romantica si Verista
(5 cursuri)

Istoric, de la drama per musica in opera seria, la drama giocoso, melodramma, opera buffa, singspiel, sau musicalische drama; Teatrul liric in epoca romantica; Reprezentanti si tipuri de opere; Structura spectacolului liric; Caracteristicile partilor componente: uvertura sau preludiu, coruri, arii, balete; Tipurile de voci, evolutia si importanta acestora in economia operei; Stil si interpretare in opera romantica; Retorica muzicii wagneriene; Estetica melodiei infinite vs. estetica numerelor inchise.

Studii de caz:

  • Giussepe Verdi – Operele Aida si Traviata
    Verdi, cel mai popular compozitor de opera; Estetica operei verdiene; Structura operelor Traviata si Aida; Tipologii de voci folosite; Formele muzicale din operele verdiene; Importanta libretului in realizarea lucrarilor; Rolul orchestrei in lucrarile lirice ale compozitorului italian.
  • Georges Bizet – Opera Carmen
    Carmen, cea mai populara opera din istorie; Particularitati stilistice ale operei franceze; Structuri si forme in opera Carmen; Arii, duete si coruri, importanta acestora in economia lucrarii; Dinamica actiunii operei; Caracteristici ale vocalitatii in opera lui Bizet.
  • Richard WagnerOperele Aurul Rinului si Tristan si Isolda
    Wagner – un caz aparte in literatura muzicala universala; Estetica wagneriana; Particularitati stilistice ale operei wagneriene; Teatrul de la Bayreuth; Diferente semnificative dintre Tristan si Isolda sau Aurul Rinului si alte lucrari similare, contemporane cu ele; Profilul vocilor wagneriene; Melodia infinita.
  • Giaccomo Puccini – Operele Madama Butterfly si Turandot
    Intre Romantism si Verism; Stilistica muzicii veriste; Particularitati ale operei lui Puccini; Retorica muzicala in creatiile compozitorului italian; Structura lucrarilor, forme si arhitecturi sonore; Tipuri de voci si dialogul acestora cu orchestra.

Trimestrul al III-lea: Concertul Instrumental Romantic (5 cursuri)

Istoric si reprezentanti; De la concertul monopartit la cel tripartit; Arhitecturi ale concertului instrumental romantic, tipuri si forme ale acestuia; Dezvoltarea tehnicii instrumentale si cresterea complexitatii dialogului solist-orchestra; Cadentele si evolutia lor in cadrul genului; Simfonizarea concertului romantic; Stil si interpretare in epoca contemporana.

Studii de caz:

  • Niccolo PaganiniConcertul pentru vioara si orchestra nr. 1 si Edward GriegConcertul pentru pian si orchestra.
    Particularitati stilistice ale concertului instrumental romantic; Caracteristici interpretative; Relatia solist-orchestra in cadrul concertului romantic; Structuri si forme in concertele lui Paganini si Grieg; Interpretari comparate.
  • Johannes Brahms – Concertul pentru viora si orchestra si Concertul pentru pian si orchestra nr. 2.
    Concertul instrumental in viziunea lui Brahms; Particularitati interpretative si de constructie in creatia concertanta brahmsiana; Structura si formele abordate in lucrarile compozitorului german; Simfonizarea discursului solistic.
  • Frederic ChopinConcertul pentru pian si orchestra nr. 1 si Piotr Ilici CeaikovskiConcertul pentru pian si orchestra nr. 1.
    Poezie vs. monumentalitate in creatiile concertante de Chopin si Ceaikovski; Particularitati stilistice ale concertelor celor doi compozitori; Caracteristici interpretative si calitati necesare solistului interpret; Detalii de constructie si structura ale lucrarilor.
  • Serghei RachmaninovConcertele pentru pian si orchestra nr. 2 si 3.
    Concertele pentru pian si orchestra ale lui Rachmaninov – sinteza a epocii romantice; Stil si limbaj in muzica lui Rachmaninov; Particularitati armonice ale creatiilor lui Rachmaninov; Interpretarea lucrarilor concertante rachmaninoviene; Colaborarea solist-orchestra in economia concertelor compozitorului rus.

***

Toate lucrarile vor fi audiate pe fragmente ample, semnificative, apoi vor fi explicate si analizate din punct de vedere al arhitecturii compozitionale, stilistic si interpretativ.

 

… acesta este Programul cu tematica detaliata a cursului

 

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala muzicala, in parteneriat cu Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti.

Participanti: absolventii Cursului de an I si alti participanti cu o cultura generala muzicala deja formata.

Durata: 1 an, octombrie 2016 – iunie 2017, 15 cursuri grupate in 3 trimestre, cursuri de cate 2 ore fiecare, in zile de luni fixe, de la ora 18:30:

  • deschiderea oficiala si primul curs vor avea loc in data de 3 octombrie la Conservator (Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti).
  • pentru Trimestrul I, zilele de curs sunt: 3, 17, 31 octombrie, 14 si 28 noiembrie.
  • Trimestrul al II-lea: 16, 30 ianuarie, 13, 27 februarie, 6 martie
  • Trimestrul al III-lea: 3, 10 aprilie, 8, 22 si 29 mai
  • evenimentele suplimentare de incheiere in luna iunie.

Conf. Dr. Dragos CalinProfesori: directorul de curs si lectorul principal este Conf. Dr. Dragos Calin. Titular de curs pentru disciplinele Arte integrate si Estetica muzicala, preda Didactica educatiei muzicale, Muzicologie, Citire de partituri si Practica pedagogica la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, este pianist si critic de arta muzicala. Pentru anumite cursuri pot fi lectori si cativa invitati speciali, in functie de tematica, de regula personalitati recunoscute in domeniul respectiv.

Locurile de desfasurare: vor fi anuntate in curand

Pret: 1,300 de lei / trimestru pentru cei care au terminat anul I (1,500 de lei pentru ceilalti), sau 3,500 de lei pentru intregul curs pentru absolventii anului I (4,000 de lei pentru ceilalti); pentru plata va rugam sa urmati instructiunile din sectiunea Contract curs (click)

Inscrieri: cursuri@societateamuzicala.ro

Cursul societatii Muzicale - Villa Noel

Cursul societatii Muzicale – Villa Noel

Conf. Dr. Dragos Calin (Societatea Muzicala - 05/09/2016)

Conf. Dr. Dragos Calin si-a desfasurat activitatea stiintifica si pedagogica in cadrul Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, unde, de-a lungul timpului, a predat cursuri de Didactica Educat...

Data actualizarii: 15/04/2017

Adresa de email nu va fi publicata.