Cursurile de cultura generala ale Societatii Muzicale

Ord. dupa

Societatea Muzicala organizeaza un curs de arta universala: "Marile c...

15 comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala cinematogr...

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala cinematogr...

Societatea Muzicala organizeaza un curs de Filosofie a vietii cotidien...

1 comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de Filosofie Generala, de nive...

16 comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de Filosofie Generala, de nive...

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala lingvistic...

1 comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala lingvistic...

2 comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de literatura universala: „...

3 comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala muzicala d...

42 comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala muzicala, ...

Societatea Muzicala organizeaza un curs de Sociologie, in parteneriat ...

7 comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala teatrala, ...

2 comentarii

Am primit multe intrebari legate de felul in care se desfasoara aceste...

1 comentarii
Afiseaza
comentarii

Societatea Muzicala organizeaza un curs de literatura universala: „Marile texte si marile batalii culturale”. Este un curs intensiv si concentrat, de nivel academic.

Trimestrul I – Textele fondatoare (6 cursuri)

  • Cursul de literatura universalaTextele fondatoare si marile teme ale culturii: dragostea, moartea, onoarea, soarta, razboiul si pacea, pasiunea si ratiunea, sacrificiul. In cautarea nemuririi: Radacinile civilizatiei europene: Homer (Iliada). Omul si divinitatea: tragedia greaca (Sofocle, Antigona).
  • Biblia, Cartea cartilor. Cateva citate celebre din Biblie si semnificatia lor. Cateva personaje celebre si reprezentarea lor artistica. Credinta, dragostea, destinul. Cartea lui Iov. Psalmii lui David. Proverbele si pildele lui Solomon. EclesiastulCantarea Cantarilor. Care evanghelist scrie cel mai bine? Rugaciunea in istoria literaturii. Literatura apocrifelor.
  • Cea dintai mare batalie culturala, intre cuvantul rostit si cuvantul scris. Marturiile Antichitatii (literatura egipteana, Platon). Mostenirea lui Socrate. Scriere si oralitate in creatia literara. Tiparul si „revolutia lecturii”. De la cuvantul scris la imagine.
  • Cat de datori suntem inca „intunecatului ev mediu”? Cand si cum am invatat sa iubim? Cultura erosului in Evul Mediu: Tristan si Isolda, poezia trubadurilor, trouverilor, minnesängerilor (selectiv). Macrocosm si microcosm: omul in arhitectura universului: Dante, Divina comedie. In cautarea Graalului, de la Parsifal la Dan Brown (Codul lui Da Vinci).
  • Semnele Renasterii. Inapoi pe pamant: Chaucer, Povestile din Canterbury si Bocaccio, Decameronul. Shakespeare, „scriitorul nr. 1 al umanitatii”, reluat si reinterpretat permanent si azi (si, prin el, o intreaga traditie culturala).

Trimestrul al II-lea – Revolutii comparate (6 cursuri)

  • Cursul de literatura universalaBatalia dintre antici si moderni: „the battle of books”, „la querelle”. „Piticii suiti pe umerii uriasilor”. Revolutia romantica: natura, imaginatia, mitul. Principiul imitatiei versus cultul individualitatii. Aspiratia holistica a romanticilor. Modernitate si modernism. Fetele modernitatii.
  • Reinventarea poeziei: de la romanticii germani la Eminescu. Impotriva romantismului, spre poezia moderna: simbolism, parnasianism, „arta pentru arta”. Baudelaire, Rimbaud, Mallarmé, Verlaine, Bacovia.
  • Societatea marilor texte: canonul. Regula si unitatea de masura: arhitectura, religie, literatura. Canon si canoane: autoritatea modelelor, libertatea alegerilor. Dilemele interpretarii si ale evaluarii literare. Noi ce citim?
  • Revolutia poeziei moderne. Un limbaj altfel. Obsesia formei perfecte. „Ne este indiferent daca pe poet il doare sau nu sufletul” (T.S. Eliot). Poetul ca inventator al lumii. Obiecte noi in poezie: borcanul, roaba, masina de curse… Cum citim poezia moderna, de la Ezra Pound, Wallace Stevens, F. G. Lorca si Eugenio Montale, la Tomas Tranströmer si Bob Dylan.
  • Romanul: istoria unor nasteri repetate. Romanul Antichitatii greco-latine: Longos, Dafnis si Chloe; Apuleius, Magarul de aur; Petronius, Satyricon. Romanul cavaleresc medieval: Thomas Malory, Moartea lui Arthur. Renasterea: François Rabelais, Gargantua si Pantagruel. Un punct de rascruce: intrarea intr-o lume dezvrajita (Cervantes, Don Quijote). Secolul al XVIII-lea: Jonathan Swift, Calatoriile lui Gulliver, Lawrence Sterne, Viata si opiniile lui Tristram Shandy, gentleman, Johann Wolfgang Goethe, Suferintele tanarului Werther, Pierre Choderlos de Laclos, Legaturile primejdioase.

Trimestrul al III-lea – Pana la contemporani (6 cursuri)

  • Marii „realisti”. Scriitorul ca „anchetator” al societatii. Romanul, o „oglinda plimbata de-a lungul unui drum”. Stendhal, Honoré de Balzac, Gustave Flaubert; Jane Austen, Charles Dickens, William Thackeray; Lev Tolstoi.
  • Romanul interioritatii: Marcel Proust, James Joyce, Virginia Woolf, Thomas Mann. „In preajma lui decembrie 1910, caracterul uman s-a schimbat” (V. Woolf). Ce inseamna sa fii modern. O alta perceptie a realitatii. Despre reflectori, introspectie, cautarea trecutului si a sinelui.
  • Umanitatea umila si absurdul existential. Proza central-europeana in secolul XX: Robert Musil (Omul fara insusiri), Franz Kafka (MetamorfozaCastelul), Jaroslav Hašek (Peripetiile bravului soldat Švejk), Karel Čapek (Fabrica de absolut), Witold Gombrowicz (Kosmos), Bohumil Hrabal (L-am servit pe regele Angliei), Milan Kundera (Viata e in alta parte).
  • „Realismul magic” latino-american: de la Jorge Luis Borges la Gabriel García Márquez si Mario Vargas Llosa. Tentatia miraculosului intr-o lume „rationala”. De la literatura la pictura si film. Expansiunea globala a realismului magic: Italo Calvino, Salman Rushdie.
  • Romanul anglo-saxon al outsider-ilor: de la Vladimir Nabokov si J. D. Salinger, la Jonathan Franzen, Julian Barnes si V.S. Naipaul. Alte povesti, alti eroi. Lolita si pestele banana. Inadaptatii postmoderni. Scriitorul si mostenirea imperiului. Succesul la public si valoarea literara
  • Utopie, distopie, fantasy. Imaginatia are cuvantul sau variatiuni pe tema fanteziei. Utopia. Stiinta si fantezia in secolul progresului: calatoriile lui Jules Verne. Fantezia negativa sau utopia neagra in secolul XX. Fantezia si jocul: J. R. R. Tolkien.

 

… acesta este programul cu tematica detaliata a cursului pentru Anul I

Participanti: doua grupe de cate 12-15 studenti; se organizeaza la cerere, doar pentru companii.

Durata: 18 cursuri de cate 2 ore fiecare

Profesori: cadre didactice ale Facultatii de Litere, Universitatea din Bucuresti

Prof. Liviu PapadimaCoordonatorul cursului este prof. dr. Liviu Papadima, critic, eseist, istoric si teoretician literar, Prorector al Universitatii din Bucuresti din 2012 (Decan al Facultatii de Litere intre 2004 si 2012), Presedinte al Consiliului de coordonare al Institutului Limbii Romane. La Facultatea de Litere Liviu Papadima preda cursuri pentru licenta de istoria literaturii romane, sec. XIX, cursuri masterale despre proza romaneasca si despre teorii ale receptarii literare s.a. A publicat cinci volume de critica si istorie literara, numeroase studii si eseuri de specialitate in volume colective si in periodice editate in tara si in strainatate. Din 2014 este titularul rubricii saptamanale „Invatatura de minte” in Dilema veche.

Conf. dr. Oana Fotache-Dubalaru preda, in cadrul Departamentului de Studii literare, Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, cursuri de teorie literara moderna si contemporana si cursuri optionale dedicate realismului si dimensiunii cantitative a literaturii. Face parte din comitetul stiintific al revistelor academice Romania Orientale (Italia), Dacoromania litteraria (Academia Romana, Cluj-Napoca) si Analele Universitatii din Bucuresti – seria Limba si literatura romana. A obtinut in 2016 premiul « Profesorul Bologna », acordat de Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania.

Prof. dr. Ioana Parvulescu este scriitoare si profesor la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti, unde preda literatura moderna, cu precadere Belle Époque si Interbelic si este coordonatoarea masteratului de Teoria si practica editarii. A scris saptamanal, timp de 18 ani, la revista Romania literara si a coordonat colectia Cartea de pe noptiera a Editurii Humanitas. Autoare de romane (traduse in peste zece limbi europene), eseu, poezie, teorie si critica literara si traduceri.

Prof. dr. Mircea Vasilescu preda la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti cursuri de politici culturale, mass media, marketing cultural si literatura romana. A obtinut doctoratul in filologie în 1999, cu lucrarea „Iubite cetitoriule”. Lectura, public si comunicare in literatura romana premoderna. A initiat si condus cele doua programe de master ale Departamentului de Studii Literare („Teoria si practica editarii” si „Studii literare”). A predat limba si literatura romana la Universitatea „La Sapienza” din Roma (1994-1997), Universitatea din Antwerpen (2000) si Universitatea din Viena (2003). Din 1993, lucreaza la revista Dilema (actualmente, Dilema veche), al carei redactor-sef a fost intre 1998-2015.

Inscrieri: cursuri@societateamuzicala.ro

Nota: Am scos semnele diacritice din texte deoarece anumite telefoane, tablete sau chiar calculatoare nu le pot recunoaste!

 

Save

Save

Save

Save

Save


  • Mirela Samfirescu :

    Buna ziua,
    Va rog sa aveti amabilitatea sa imi explicati ce inseamna curs concentrat. Mai exact as dori sa stiu cum in 2 ore se parcurs atat de multi autori:
    -se discuta in cadrul cursului temele principale ale scrierilor fiecarui autor, sau
    -se ia in considerare doar o opera reprezentativa a scriitorului si se analizeaza temele si stilul acesteia
    -Se citesc la curs paragrafe din lucrarile discutate sau
    -studentii vin cu lecturile gata citite si la curs doar se discuta.
    Multumesc anticipat pentru clarificari

    • E un curs in care doar profesorul vorbeste, nu e un dialog cu studentii, tocmai pentru ca profesorii sa poata transmite cat mai multa informatie sintetizata. Altfel s-r lungi foarte mult, intr-adevar! Si da, ar fi bine ca studentii sa citeasca dinainte operele respective, spre a putea intelege mai mult, mai repede si mai bine.
      GB

  • Petri :

    Forma literara a cuvântului țpan

  • Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

    The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

    Close