Idei în Agora
XXVII
Marea Foamete din Basarabia, 1946-47
Ideologie, context și economie morală
Conferință de Igor Cașu
Moderator: Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, 26.06.2018, 18:00
La 100 de ani de la Marea Unire și la 27 de la prăbușirea URSS, Republica Moldova este practic integrată cultural cu România. După entuziasmele unioniste ale generației ajunse la maturitate în comunismul de stat (Podul de Flori este metafora și limita lor), scriitorii din jurul revistei Contrafort, echivalentul basarabean al Generațiilor 80 și 90, au construit de peste două decenii, în domeniul cultural centrat pe literatură și arte, durabile poduri de idei și forme, prefigurând o sferă publică româno-română transfrontalieră. Astăzi, de la toate formele de muzică, arte vizuale și coregrafie la toate ideile din științe și la numeroase inițiative civice și politice, Basarabia este o prezență familiară și pregnantă în România. (Folosesc noțiunea tradițională, Basarabia, și nu pe cea geopolitică, mai recentă, pentru a
semnala că și sudul regiunii istorice, Bugeacul, astăzi ucrainean, participă la acest proces, în ciuda ostilității autorităților de la Kiev, poate chiar mai activ decât Bucovina de Nord, simbolic mai prezentă în imaginarul identității românești, dar tot ucraineană acum.)
Începută chiar din 1990, pe fondul sfârșitului URSS, integrarea prin educație – printrun vast program de burse de studii în România, camuflat inițial (fără ca sovieticii să se opună) ca schimb bilateral (asimetric: noi am dat 2.000 de burse, iar sovieticii ofereau 20), o inițiativă la care sunt mândru că am contribuit efectiv — este fără îndoială contribuția esențială a statului român de vest la ridicarea statului român de est din “cenușa imperiului” sovietic. De mai mulți ani, absolvenții de dincolo de Prut ai liceelor și universităților românești reprezintă un element dinamic și prețios al vieții cultural-artistice și academice, oriunde s-ar afla: în Republica Moldova, în România, în lumea largă (unde au de regulă și pașapoarte românești, ca atâția migranți de toate profesiunile). Acești oameni, luptând
cu multe obstacole (între care cele mai triste sunt condescendența semi-orientalistă, antipatia invidioasă și concurența neloială manifestate de românii din România, adesea mai slabi și, în orice caz, mai bine conectați și mai cinici), au reușit acolo unde politicienii de pe ambele maluri ale Prutului au eșuat (ori au reușit numai în măsura în care le-au urmat traseul și exemplul, începând cu formarea în România).
După ce l-am invitat la Idei în Agora pe Andrei Cușco (v. pe YouTube memorabila sa conferință de pe 21 noiembrie 2017), istoric strălucit format la Chișinău și Budapesta (CEU), îl am oaspete acum pe Igor Cașu, istoric valoros din același grup, format la Iași. Fiecare dintre ei, alături de colegi și prieteni de-ai lor ca Petru Negură, Diana Dumitru,
Virgil Pâslariuc și alții, reprezintă o șansă pentru cultura și știința de limbă română, pentru spațiul românesc înțeles ca arhipelag global: România Mare 2.0.
Descarca pliant Idei in Agora 26 iunie 2018
