Idei în Agora, XL
Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanistă a eticii memoriei
Gabriel Andreescu în dialog cu Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151
29 ianuarie 2019, 18:00
Memoria colectivă a jucat un rol în construcția comunităților politice dintotdeauna, însă dezvoltarea unui domeniu distinct al politicilor memoriei și amploarea acestora în ultimii trei decenii sunt fără precedent. Agenții memoriei (personalități, grupuri și statele însele, de la Israel la Germania și Federația Rusă) au agende care depășesc granițele. Trăim într-un „spațiu public global” care a creat „o temporalitate comparabilă” și a „mondializat relațiile cu trecutul” (Henry Rousso).
Au apărut și evaluări în opoziție. Tezei că memoria reprezintă un imperativ moral i s-a răspuns că uneori amintirile sunt cele care ne stau în cale (David Rieff). Intervalul „dintre sacralizare și banalizarea trecutului, între servirea propriului interes și oferirea de lecții morale celorlalți” este prea ușor de trecut (Tzvetan Todorov).
În logica spuselor lui Todorov, supradimensionarea politicilor memoriei duce la ipocrizie. Susțin că „globalizării ipocriziei” i se poate răspunde printr-o abordare umanistă (nu etnică, nu ideologică) a memoriei. În locul tezelor prin care Avishai Margalit a promovat ideea unei etici a memoriei (a. distincția dintre relațiile tari cu familia, prietenii, tribul, națiunea și cele slabe, cu străinii și b. imperativul solidarizării cu victimele când răul radical atacă umanitatea noastră comună), prefer o abordare euristică. Etica memoriei este chemată să testeze legitimitatea politicilor memoriei iar uneori doar să spună ceva relevant despre condiția umană. În legătură cu ideile enunțate, propun o discuție pe marginea unor studii de caz care dezvăluie complexitatea de nebănuit a eticii și politicii memoriei, în primul rând paradoxurile și aporiile lor morale ori politice. În funcție de interesul celor prezenți, vom ajunge la discuția a „ceea ce se întâmplă acasă”. În contextul global al politicilor memoriei, România are excepționalitățile ei.
Gabriel Andreescu
News (103)
Idei în Agora LXXI Grupul de la Iași. Contracultură și disidenț...
Idei în Agora LXIX Nebunie și justiție la români în secolele XV...
Idei în Agora LXVIII Situațiunea Bilanțul unei generații istori...
LXVI O meta-știință a Omului Nou? Întoarcere în România anilor...
LXV Ioan Petru Culianu and the History of Religions Giovanni Casadio...
Ioan Petru Culianu Lives, Works, Legacies COLLOQUIUM Iași, 2...
LXIII Natura sau societatea? Perspectiva neurocriminologiei Jean-Ja...
LXII Opera și viața Priviri retrospective și prospective Sorin A...
Să încep ab ovo? Să nu încep? Incomodă ezitare, fraţilor, măcar...
Pe 14 ianuarie, Luca Pițu ar fi împlinit 75 de ani. Dar el n...
Sorin Antohi, Jean-Jacques Askenasy Oameni şi patrii Is...
Revista italiană «Antarès» anunță pentru luna mai numărul speci...
Nu obișnuiesc să comentez public actualitatea. Paginile care urmeaz...
Muzeul Municipiului București vă invită să participați, pe data d...
Idei în Agora, LIX Ultimul copil al Imperiului. De la marginalii sov...
The Utopian Studies Society / Europe has some limited funds available ...
















