Intre marii artisti romani care traiesc dincolo de fruntariile tarii si care au concertat in Romania in ultimul deceniu si jumatate, nu putem sa nu amintim personalitati precum Sergiu Celibidache, Lola Bobescu, Ileana Cotrubas, Viorica Cortez, Radu Lupu, Silvia Marcovici, Gabriela Cegolea s.a.
Marea noastra violonista Lola Bobescu s-a aflat la Bucuresti, pentru a doua oara in 1990. Trei seri la rand a cantat in Studioul de concerte al Radioteleviziunii Romane.
Mai intai a fost un recital de sonate Lola Bobescu – Dan Grigore. S-a canta Mozart – Sonata in mi bemol major KV 380, apoi Beethoven – Sonata nr. 8 in sol major op. 30. Dupa pauza, Schubert – Sonata nr. 1 in re major op. 137 si Cezar Frank (al carui centenar se serbeaza anul acesta) – Sonata in la major.
In seara urmatoare, Lola Bobescu a fost solista concertului simfonic al Orchestrei Nationale Radio sub bagheta dirijorului Iosif Conta. A interpretat Concertul pentru vioara si orchestra nr. 1 in sol major de Max Bruch. Programul a mai cuprins Uvertura la opera „Forta destinului” de Giusepe Verdi si Simfonia a IV-a in mi minor op. 98 de Johannes Brahms.
In fine, dar nu in ultimul rand, in seara a treia, vineri 16 noiembrie, a participat la Concertul- spectacol inchinat memoriei celor cazuti in Revolutia din decembrie 1989, organizat de Asociatia pentru cinstirea eroilor, Opera Romana si un grup de oameni de teatru. Au dirijat Carol Litvin si Stelian Olariu. Lola Bobescu si Dan Grigore au interpretat „Adagio” din sonata in mi de Mozart si „Adagio” din Sonata a treia de Johannes Brahms.
Lola Bobescu nu mai era de mult copilul minune care debuta la 5 ani si care la 15 ani tulbura de emotie inimile melomanilor de la Paris. La peste 70 de ani, dar cu acelasi suplu trup de fetita, plina de o inepuizabila vitalitate, aflata la apoteoza capacitatii de a-si pune in valoare harul divin cu care a inzestrat-o natura, dar si inalta profesionalitate, tehnica desavarsita la care a ajuns, Lola Bobescu continua sa-si adauge noi lauri la cununa unei mari cariere internationale. In prestatiile sale pe podiumul Studioului de concerte al Radioteleviziunii, artista, romanca pana in adancul sufletului, dar si belgiana in acelasi timp, si-a relevat din nou personalitatea proeminenta si atat de particulara in randul celor mai de seama violonisti din lumea de azi, prilejuind nespusa bucurie publicului meloman, dar si specialistilor.
Marea puritate stilistica, exemplarul sau bun gust, elocinta desavarsita cu care s-a integrat spiritului constructiv al pianistului Dan Grigore in programul de sonate, sau gandirii simfonice implementate orchestrei de Iosif Conta, marea sa daruire sufleteasca si tehnica ajunsa de mult la virtuozitate, toate acestea, metamorfozate in sublimul sunetelor, au trecut luminile rampei cu stralucire, devenind in sufletele celor ce o ascultau in sala, la radio sau la televiziune, o enorma emotie si satisfactie estetica.
Interpretarea data de Lola Bobescu si Iosif Conta Concertului nr. 1 in sol minor reflecta o intelegere anume a modului de a-1 interpreta pe Bruch, intr-un tempo mai asezat, marcand elementele de cantabilitate si accentele discursului muzical.
Contributiile violonistei Lola Bobescu si ale pianistului Dan Grigore la Concertul-spectacol cu caracter memorial au conferit acestuia un plus de maretie si solemnitate.
Participarea Lolei Bobescu la aceasta manifestare inchinata martirilor Revolutiei a avut o mare incarcatura emotionala. Artista, care alaturi de poporul belgian, de intreaga lume de altfel, a urmarit cu rasuflarea taiata evolutiile pline de dramatism din Romania sfarsitului de an 1989, a initiat de indata actiuni care o onoreaza, in sprijinul poporului nostru. Asa, spre exemplu, Lola Bobescu si orchestra sa de camera au organizat marti, 9 ianuarie 1990, in marea sala a Palatului Artelor Frumoase din Bruxelles, concertul extraordinar sub genericul „2000 de inimi pentru Romania”. Colecta concertului, care s-a ridicat la 768,000 FB, a fost integral predata Medicilor fara Frontiera, care au intreprins masuri de ajutorare a Romaniei. Acestia au trimis artistei, ulterior, lista completa a celor 31 de leagane, scoli, gradinite si case de copii care au beneficiat de ajutorul sau.
Lola Bobescu, aceasta mare violonista, este profund legata de poporul sau, de Romania, animata, fara incetare de un putemic patriotism. Prin arta sa interpretativa, la Bucuresti sau oriunde in lume, ea a fost si va ramane o mandrie a culturii romanesti contemporane.
(Constantin Potanga , articol sub titlul „Lola Bobescu din nou la Bucuresti” in Gazeta de Bucuresti nr. 30, din 26 noiembrie 1990)
