Lucruri bune pentru cultura generala…

Ord. dupa

Din cele 72 nominalizari aflate pe shortlist-ul juriului Premiilor Gra...

Andrea Amati (1505-1578) este lutierul care a instaurat in Cremona (It...

Revista britanica Gramophone a realizat in ultimii ani mai multe topur...

Consumul de produse culturale e in crestere, bugetele la fel, chiar da...

For Jews enduring utter despair and unimaginable evil during the Holoc...

De multe ori se spune ca pentru a fi artist trebuie sa ai o inzestrare...

Sa asculti o bucata muzicala nu doar ca te poate transporta inapoi in ...

Buuun! Daca nu te-au dat parintii tai la studiul unui instrument ci a...

Astazi a fost zi mare pentru muzica universala. De fapt, a fost o z...

Doamnelor si domnilor, si acum... Michael Barimo! Michael Barimo, de c...

Te-ai gandit vreodata sa formulezi o definitie stricto-sensu a termenu...

Despre obiceiul aplauzelor, istoricii cad de acord ca exista, in forme...

De cateva zile, face furori pe internet un filmulet cu un dirijor abso...

In 15 februarie s-a desfasurat gala “Premiilor (muzicale) Grammy” ...

140 de ani de Brancusi. Si niste imagini rare cu el si Enescu. &...

Datorita unui imbroglio legislativ referitor la drepturile de autor al...

Salzburg, 1756. Da. Astazi se implinesc 260 de ani de la nasterea lui....

V-ati intrebat vreodata cum arata un tambur lovit, filmat cu incetinit...

Anagajatii Norwegian Air dau dovada de multa vigilenta inutila cand vi...

Portalul de muzica clasica Bachtrack.com anunta primele statistici ref...

Violonistul Maximilian Simons nu se tulbura o secunda cind una dintre ...

Apetitul pentru muzica al baietelului Igor Stravinsky a fost greu ...

Daniel Lozakovitj e un baiat de 14 ani care-si construieste reputatia ...

Cladirea, de sapte etaje, cunoscuta sub numele de Yanbu, are 37,57 m i...

O americanca de douazeci si ceva de ani, care calatorea marti seara cu...

Afiseaza

Te-ai gandit vreodata sa formulezi o definitie stricto-sensu a termenului “simfonie”?

Nu ti-ar fi foarte usor! Sa admitem, totusi, ca, incepand cu sec. 18, termenul indica, macar empiric, climaxul artistic al unui compozitor.

Symphonia = comuniune a sunetelor

Etimologic, termenul “simfonie” deriva din grecescul “symphonia”, care insemna “comuniunea sunetelor”.

El e gasit pentru prima oara in tratatele stiintifice ale lui Aristotel, care definea simfonia drept o insiruire de numere de frecventa inalta si joasa.

Pentru adeptii lui Pitagora si ai epigonilor acestuia, simfonia era o doctrina a muzicii sferelor. Folosit intr-un context non-muzical, simfonia definea armonia, intelegerea.

Teoria medievala a muzicii mentine termenul in dreptul sinonimelor lui antice si-l opune “diafoniei”, care insemna “disonanta”.

In perioada medievala si a Renasterii existau mai multe instrumente care se numeau simfonie. Acestea se numeau: organistrum, dulcimer, spinet si virginala.

La inceput, simfonia era o lucrare funciarmente sacra

Primele lucrari definite astfel erau lucrari sacre; ulterior, au inceput sa indice o varietate de compozitii, in special piese instrumentale, care erau parte dintr-o lucrare instrumental mai larga.

In traditia italiana, Opera Sinfonia era o lucrare structurata din trei parti: repede, incet, repede si dansant.

Haydn si tanarul Mozart erau foarte prolifici in arta simfoniei: primul scrisese 107 iar celalalt – 47 si au adoptat aceasta structura din patru miscari: allegro, adagio, scherzo, rondo.

Beethoven revolutioneaza structura simfoniei

In tinerete, Beethoven a urmat structura prestabilita de Haydn si Mozart, dar, ulterior, s-a recalibrat, pentru a da propria sa structura simfoniei.

De exemplu, A Treia, Eroica. Scrisa pentru Napoleon Bonaparte, lucrare sa-i spunem politica.

Cu “Eroica”, Beethoven rupe traditia dulcegariilor sonore impuse de Haydn si Mozart si-si exprima mult mai vocal, mai indraznet, sentimentele, fara sa renunte la structura.

Ce e evident in aceasta lucrare e dimensiunea imperiala, componenta demnitatii umane, respiratiile de masivitate si enorm burghez.

Contributia lui Beethoven la structurarea lucrarii simfonice a fost atat de importanta, incat Wagner a gasit de cuviinta s-o mentina, s-o cultive.

Practic, simfonia devenise un gen care nu mai suporta inovatii.

Si asa s-a nascut Poemul Simfonic

Liszt a inventat Poemul Simfonic ca o alternativa mai accesibila. Poemul Simfonic era o mixtura de drama si poezie.

Inaintea lui, Mendhelssohn si Schumann incercasera uverturile, care ofereau posibilitati mai variate de expresivitate.

In timp, Poemul Simfonic a devenit expresia, prin excelenta, a sentimentelor patriotice.

Arnold Schoenberg, un inventator de geniu, a revolutionat structura simfoniei.

Cele patru miscari nu mai erau acum considerate conditie sine qua non. Simfonia lui nr 1 are doar o singura miscare.

Cea de-a Saptea Simfonie a lui Sibellius are o singura miscare, mai ampla, iar Simfonia Saint Vartan al lui Hovhaness are 24 de miscari.

Ca gen muzical, simfonia e departe de disparitie si, desi, acum, are reguli mai laxe, in privinta structurii ei, termenul e folosit tot pentru definirea unui scop inalt, a unor sentimente inaltatoare.

Simfonia Gotica a lui Havergal Brian, compusa intre 1919 si 1927, e una dintre cele mai lungi simfonii compuse vreodata si se structureaza pe componenta dilematica a umanitatii, pe tema ingrijorarilor ei ontologice.

Sinfonietta, prin contrast, indica o compozitie mai fara anvergura, mai putin “serioasa”.

Cat despre instrumentatie…

Primele simfonii ale sec. 18 erau simfonii cu corzi, scrise in patru parti: vioara intai, vioara a doua, viola si bassul. Uneori, mai intervenea si harpa.

Gradual, au fost adaugate hornuri, uneori oboiul si, alte uneori, ele impreuna.

Cu timpul, au fost adaugate instrumentele de suflat.

Pana la sfarsitul sec 18, o simfonie includea instrumentele cu corzi, instrumentele de suflat, o pereche de coarne si timpane.

Instrumentul-vedeta, clavecinul sau pianul, au ramas o optiune.

In sec 19 au fost adaugate tromboanele (Beethoven le-a inclus intr-a 5-a, a 6-a si a 9-a). In sec 19 au fost inclusi noi membri atat la corzi, cat si la suflatori.

Acum, intelegeti de ce Mahler a fost in stare sa scrie Simfonia Celor o Mie, nu?

 

 

Data actualizarii: 22/03/2016

  • Gentle Giant :

    Mozart, 47 de simfonii. Link, pls.

  • Marius Sireteanu :

    Un pic mai multa grija, atat la adunarea datelor de pe site-urile in limba engleza, cat si la redactarea propriu-zisa. „Primele simfonii ale sec. 18 erau simfonii cu corzi, scrise in patru parti: vioara intai, vioara a doua, viola si bassul. Uneori, mai intervenea si harpa.” harpsichord = clavecin, nu HARPA. Acele simfonii beneficiaza de sprijinul clavecinului, nu al harpei. Iar acesta este doar unul dintre exemple. Din pacate sunt mai multe („Gradual, au fost adaugate hornuri…” ????? – instrumentul se numeste CORN, iar forma de plural este CORNI. Nu „hornuri” sau „coarne”, cum apare dupa inca doua alineate). Clavecinul sau pianul nu sunt deloc instrumente vedeta in formula orchestrala a unei simfonii, fiind utilizate in epoci diferite din motive diferite.
    Desi intentia unui astfel de articol este laudabila, cu traduceri ce par a fi realizate de Google Translate si cu un asemenea amalgam de mici inadvertente, cam scartaie. Recomand un pic mai multa grija, pe viitor.
    O zi buna!

    • luiza moldovan :

      multumesc pentru comentariu, aveti mare dreptate! am facut greseli impardonabile! clavecinul era ala :)))
      promit mai multa dedicatie pe viitor. cit despre google translate… nici vorba! :)))) sint doar aiurita! luiza

  • Lasă un răspuns la luiza moldovan Anulează răspunsul