Lucruri bune pentru cultura generala…

Ord. dupa

Din cele 72 nominalizari aflate pe shortlist-ul juriului Premiilor Gra...

Andrea Amati (1505-1578) este lutierul care a instaurat in Cremona (It...

Revista britanica Gramophone a realizat in ultimii ani mai multe topur...

Consumul de produse culturale e in crestere, bugetele la fel, chiar da...

For Jews enduring utter despair and unimaginable evil during the Holoc...

De multe ori se spune ca pentru a fi artist trebuie sa ai o inzestrare...

Sa asculti o bucata muzicala nu doar ca te poate transporta inapoi in ...

Buuun! Daca nu te-au dat parintii tai la studiul unui instrument ci a...

Astazi a fost zi mare pentru muzica universala. De fapt, a fost o z...

Doamnelor si domnilor, si acum... Michael Barimo! Michael Barimo, de c...

Te-ai gandit vreodata sa formulezi o definitie stricto-sensu a termenu...

Despre obiceiul aplauzelor, istoricii cad de acord ca exista, in forme...

De cateva zile, face furori pe internet un filmulet cu un dirijor abso...

In 15 februarie s-a desfasurat gala “Premiilor (muzicale) Grammy” ...

140 de ani de Brancusi. Si niste imagini rare cu el si Enescu. &...

Datorita unui imbroglio legislativ referitor la drepturile de autor al...

Salzburg, 1756. Da. Astazi se implinesc 260 de ani de la nasterea lui....

V-ati intrebat vreodata cum arata un tambur lovit, filmat cu incetinit...

Anagajatii Norwegian Air dau dovada de multa vigilenta inutila cand vi...

Portalul de muzica clasica Bachtrack.com anunta primele statistici ref...

Violonistul Maximilian Simons nu se tulbura o secunda cind una dintre ...

Apetitul pentru muzica al baietelului Igor Stravinsky a fost greu ...

Daniel Lozakovitj e un baiat de 14 ani care-si construieste reputatia ...

Cladirea, de sapte etaje, cunoscuta sub numele de Yanbu, are 37,57 m i...

O americanca de douazeci si ceva de ani, care calatorea marti seara cu...

Afiseaza

Stravinsky desenat de Pablo Picasso

Stravinsky desenat de Pablo Picasso

Apetitul pentru muzica al baietelului Igor Stravinsky a fost greu de stavilit de catre parintii sai, ei insisi muzicieni: tatal, polonezul Fiodor Stravinsky fiindun apreciat solist al Operei din Sankt Petersburg, iar mama sa, Anna Kolodosky, o gratioasa pianista. Nascut intr-un mic orasel de vacanta, pe malurile tacute ale unui golf finlandez, Igor Fiodorovici Stravinsky s-a bucurat de o copilarie petrecuta in preajma pianului familiei sale, compunand la doar opt ani primele sale improvizatii muzicale. Parintii sai au hotarat insa ca Igor sa urmeze Dreptul, la Universitatea din Sankt Petersburg. In primii ani de studentie il cunoaste pe Vladimir Rimski-Korsakov, fiul lui Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov.

In timpul unei vacante la Bad Wildungen (1902) este prezentat celui care avea sa ii devina Maestru:compozitorul Rimski-Korsakov, caruia ii arata cateva dintre scrierile pe care le “mazgalise” in adolescenta. Profesorul ii recomanda sa inceteze imediat studiile juridice si sa se dedice total muzicii. Timp de sase ani studiaza tehnici de orchestratie cu celebrul compozitor rus, care ii devine un “al doilea” tata. In “Simfonia in Mi bemol major” (1907) se simt influente puternice ale maestrului sau. Lucreaza apoi la fantezia orchestrala “Focuri de artificii”, pe care o pregateste pentru evenimentul nuntii fiicei lui Rimski-Korsakov.

6 februarie 1909 este o seara de referinta in biografia lui Stravinsky: un spectator foarte atent, Serghei Diaghilev – nimeni altul decat fondatorul “Ballets Russes” din Paris – este atins de muzica “Focurilor de artificii” si a “Scherzo-ului fantastic” si ii cere lui Igor Stravinsky sa orchestreze, pentru ansamblul sau, doua compozitii scrise de Chopin. Urmeaza, cum era de asteptat, o colaborare substantiala: lui Stravinsky i se solicita creatii speciale pentru baletul parizian. Impreuna cu coregraful Michel Fokine ofera spectacolul “Pasarea de Foc” (1910), a carui muzica inovatoare entuziasmeaza si stupefiaza publicul, in egala masura. Povestea lui “Petruska” a fost spusa in muzica de balet in aceeasi perioada creativa “rusa” (1902-1914) – va urma etapa elvetiana, pana in 1920, cea franceza: 1920-1939 si ultima – perioada americana: pana in 1971.

In cartea sa autobiografica “Chroniques de ma vie” (publicata in 1936), Igor Stravinsky vorbeste despre un mare regret, acela al pierderii (probabil in timpul Revolutiei bolsevice) unui manuscris de extrema importanta sentimentala, partitura piesei simfonice “Pogrebal’naya Pesnya” (The Funeral Song, Op. 5), un concert simfonic scris la aflarea tristei vesti a mortii maestrului sau, Rimski-Korsakov. Compozitia a fost interpretata o singura data, in 17 ianuarie 1909, in Auditoriul Conservatorului din Sankt Petersburg, sub bagheta lui Felix Blumenfeld!

Nikolai Rimski-Korsakov si Igor Stravinsky

Nikolai Rimski-Korsakov si Igor Stravinsky

Timp de aproape un veac de singuratate, simfonia a ramas (catalogata ca) “nepublicata, pierduta”.

Natalia Braginskaya, decanul Academiei de Muzica din Sankt Petersburg si Irina Sidorenko, curatorul bibliotecii aceleiasi institutii au regasit, dupa lungi ani de cautari, bucati din transcrierea orchestrala a compozitiei, pe baza carora este posibila reconstituirea integrala a partiturii originale a “uneia dintre cele mai importante” scrieri stravinskiene, potrivit descrierii facute de compozitorul insusi in urma cu mult timp. In memoria lui Rimski-Korsakov, “Concertul simfonic rusesc” de Igor Stravinsky, mai mult decat o noua si uimitoare pictura a recunostintei dintr-o expozitie ruseasca… o particica din sufletul unui urias muzician!

Data actualizarii: 11/01/2016