Ed Sullivan congratulates Itzhak Perlman in 1958
Itzhak Perlman este una dintre cele mai emotionante lectii de viata pe care ne-o ofera muzica. In 1948 Haim Perlman, proprietarul unei mici spalatorii, isi duce fiul in varsta de 3 ani, pe Itzhak, in fata comisiei de examinare a prestigioasei scoli de muzica Ron Shulamit Conservatory din Tel Aviv. Copilul a fost admis pe loc insa era atat de mic, incat nu putea tine in mainile lui nici macar cea mai mica dintre viori si este rugat sa revina anul urmator.
La varsta de 4 ani Itzhak Perlman se imbolnaveste de poliomielita si petrece un an imoblizat la pat, verdictul mediciilor fiind ca isi va petrece astfel tot restul vietii si se va putea ridica doar in carje pe marginea patului. Muzica il ridica in carje nu doar pe marginea patului ci il aduce, cand avea 13 ani, la New York pentru a participa ca reprezentant al Israelului la emisiunea lui Ed Sullivan, Caravana stelelor. In acelasi an ramane la New York pentru a studia la celebra Julliard si, pentru a-si plati studiile, canta in holurile hotelurilor.
De la Julliard pana la Filarmonica din Tel Aviv sub bagheta lui Zubin Mehta au fost cativa pasi, pasi facuti in carje cu o vointa supraomeneasca; pasi care l-au dus in cele mai mari sali de concerte din lume unde canta stand jos, cu carjele puse langa scaun, acompaniat de orchestre si dirijori celebri.
In 1993 primeste premiul Oscar pentru interpretarea coloanei sonore a filmului Lista lui Schindler in care Perlman canta ca nimeni altul drama poporului sau.
Din 1986, Itzhak Perlman canta pe vioara Stradivarius care i-a apartinut lui Yehudi Menuhin si a declarat in cateva randuri ca marele lui regret este ca nu l-a intalnit pe George Enescu.
Anul trecut s-au implinit 50 de ani de cand Itzhak Perlman, omul care se deplaseaza intr-un scaun cu rotile si se poate ridica in picioare doar cu ajutorul carjelor, ridica milioane de oameni in picioare cu muzica lui…
LB
