Marii profesori romani ai scolilor de muzica de la noi si din toata lumea

Ord. dupa

Daruit total percutiei, este unul dintre cei mai apreciati profesioni...

1 comentarii

Bianca Luigia Manoleanu a absolvit Academia de Muzica din Bucuresti, p...

Personalitate marcanta a vietii muzicale romanesti, si in special a ce...

Nume de referinta pentru arta dirijatului coral din Romania, Cornel Gr...

4 comentarii

Cu o activitate creatoare si didactica prin care a sporit renumele Rom...

Cristian Misievici este compozitor si profesor la Academia Gheorghe Di...

Nascut la 18 noiembrie 1943 la Bucuresti, compozitorul Dan Buciu provi...

Compozitiile lui Dan Dediu sunt prezentate in Europa, Asia si S.U.A., ...

Dan Prelipcean s-a nascut la Campulung Moldovenesc. A studiat la Conse...

Desavarsita interpreta a repertoriului clasic si al celui romantic, oc...

Unul dintre interpretii romani ai momentului, este un muzician desavar...

Doina Rotaru a studiat compozitia la Universitatea Nationala de Muzica...

Apreciat muzicolog, pianist si profesor, este unul dintre varfurile ac...

1 comentarii

Considerat a fi un compozitor care “a recunoscut dar, în acelaşi t...

Doamna Prof. univ. dr Elena Chircev este Decanul Facultatii teoretice ...

Reprezentant de seama al scolii de muzicologie de la Cluj, Gabriel Ban...

Avand o bogata prezenta pe scenele din Romania dar si din alte tari pr...

Soprana dedicata cu precadere vietii de concert, Georgeta Stoleriu s-a...

Reprezentant de seama al scolii de muzicologie de la Iasi, Gheorghe Du...

10 comentarii

Eminent pedagog, muzicolog si critic muzical, are o activitate prodigi...

Compozitorul Hans Peter Turk este nascut la 27 martie 1940 la Sibiu, i...

Apreciat artist liric al ultimelor doua decenii ale secolului trecut, ...

Reprezentanta a scolii de muzicologie din Iasi, Laura Vasiliu este si ...

Nascut in 1954 in orasul Roman (Romania), Liviu Danceanu este un cunos...

Marcel Octav Costea (26 ianuarie 1957, Hunedoara) este compozitor, org...

Afiseaza
comentarii

Reprezentant de seama al scolii de muzicologie de la Iasi, Gheorghe Dutica este astazi unul dintre cei mai activi si entuziasti lideri si coordonatori ai vietii muzicale academice din capitala istorica a Moldovei.

Nascut in 1958, Gheorghe Dutica a absolvit mai intai cursurile Colegiului National de Arta Octav Bancila din Iasi, pentru ca pregatirea sa muzicala sa se desavarseasca in cadrul Universitatii de Arte George Enescu, sectia Pedagogie muzicala.

Doctor in muzica al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti si distins cu mai multe premii la nivel national, Gheorghe Dutica are o activitate muzicologica materializata intr-un numar important de cronicii, studii, recenzii, comunicari stiintifice pe diferite teme sustinute in cadrul mai multor simpozioane si mai multe volume de autor. Dintre acestea pot fi amintite Fenomenul polimodal in viziunea lui Olivier Messiaen, Conceptul ritmic si tehnica variationala – O viziune asupra Barocului si Clasicismului muzical sau Structura, functionalitate, forma (Perspective contemporane in analiza fenomenului muzical).

Una dintre cele mai importante laturi ale activitatii lui Gheorghe Dutica o reprezinta cariera didactica, desfasurata aproape exclusiv in cadrul Universitatii de Arte George Enescu din Iasi, activitatea la catedra influentand si preocuparile de tip muzicologic ale acetuia. Detinator al statutului de profesor universitar, Gheorghe Dutica preda mai multe discipline, printre care si muzicologie, studentii sai obtinand mai multe premii la concursurile nationale dedicate acestei discipline.

Nu in ultimul rand, Gheorghe Dutica este pianist, aranjor si compozitor al ansamblului vocal-instrumental Alpha Lirae, cu care a sustinut mai multe concerte si recitaluri in Iasi.

 

Data actualizarii: 27/07/2015

  • neagu :

    This is something:
    “….fusion of sonorous elements within the macrotemporal binome: syntagmatic-paradigmatic”.

  • neagu :

    Incercati sa parafrazati urmatorul text:
    “Abordarea pe care o propunem dezvolta o sistematica bazata pe analiza si tipologizarea fenomenului variational din perspectiva rolului si importantei operatiilor temporal-configurative. Astfel, determinarile si implicatiile ce decurg din organizarea microtemporala, atât pe axa succesivitatii, cât si pe cea a simultaneitatii se vor integra stadiului de organizare macrotemporala, validat de instanta formei variationale.”
    Mult succes!

    • E o platitudine, desigur! “Tehnica” frecventa… GB

      • neagu :

        Apreciez interventia dumneavoastra. Imi este foarte greu sa cred ca un astfel de malaxor al limbii romane, poate fi mentionat in rindul elitelor din Romania.
        Aceste personaje ( pentru ca nu este numai unul), ca cel de mai sus, aduc un real deserviciu celor ce sunt implicati cu adevarat in cercetare, atit in Romania cit si in strainatate. Autorul, in textele sale, greseste prin neafilierea sa la un cod de intrebuintare a termenilor tehnici – cod ce presupune cunoasterea termenilor si totodata capacitatea lor de extensie catre alte domenii. Simpla aglomerare de termeni tehnici, din varii domenii ( matematica , fizica …), nu presupune o mai clara eveidentiere a unei teme de cercetare ( daca ea exista), ci mai degraba, conduce la o sarada bulversanta, ce de multe ori capata nuante hilare si pe alocuri aberante.
        Este lesne de inteles, ca temele de cercetare, in sine, sunt simpliste sau inexistente, iar autorul face un exercitiu echilibristic gratuit, de folosire a terminologiilor in varii ipostaze. Este deasemni foarte trist, ca la astfel scrieri s-au acordata si premii – bine, stim cum…

  • George :

    Lucrari in care autorul face afirmatii fara a avea suport. Concluzii fantasmagorice reiesite dintr-un asa-zis limbaj, care, de cele mai multe ori, reprezinta acrobatii ale unor terminologii destul de indepartate de fenomenul muzical. Dupa cum si traducatorul de limba engleza mentiona ca a fost nevoie de autor, pentru “a deslusi” sensurile lucrarilor, se poate usor observa deviatiile aproape halucinante a autorului, din dorinta sa de prezenta “ceva nou”.
    Cuvinte “cheie” stressate de autor , ca si elements inovatoare, sosesc in text de nicaieri. Bibliografii neadecvate, fara citatii elocvente, lucraile autorului reprezinta realizari pur materiale, ce se pot masura in kilograme!

    • George :

      erata: “se pot usor” , “ale autorului”, “de aprezenta” – nu de alta dar la asa un gramatizor 🙂

  • M. Negru :

    E singurul GENIU din Moldova ; am fost in sala, de foarte multe ori cind a cuvintat…e ametitor tipu’ si de o imaginatie aproape copilareasca – ii ies frazele uite asa …de le cauta sau nu , asta nu stiu, insa se prind una de alta cu asa un mestesug de ramii cu gura cascata la ce sensuri noi ajunge …e bulversnat !
    La asa o super capacitate, profunzime si character encicloped e mult prea putin spus – El e Demiurgul Iasiului Cultural –

    “de curind, intr-un cerc restrans, a fost numit un altfel de Eminescu- cel al muzicii contemporane” !

  • Gabriel Gheorghiu :

    “Domnule” Neagu, imi pare rau pentru dvs., dar domnul profesor Dutică este un om de o valoare execpțională și putem sa ne considerăm norocoși că-l avem în UAGE Iași. Există sute de studenți care vorbesc doar laudativ despre d-lui, au fost formați ca profesioniști adevărați de dl. Profesor și îi recunosc harul muzical si profesoral, profunzimea, originalitatea, caracterul encicloped, claritatea gândirii si umanismul profund. Realizez că cineva care nu știe să scrie corect românește nu este capabil să citească, darămite să înțeleagă complexitatea conținutului și valoarea discursului și scrierilor sale.

  • Vikey Vorinci :

    De departe un maestro al limbii – este foarte greu sa il intelegi ; si sunt covins ca si autorul isi zbate noptile, potrivind intelesuri si mestasugand alunecari intelectuale de o rara ingeniozitate..
    Multi muzicieni au excelat dupa curusurile lui – chiar daca neintelese , ele sunt o valuzare in sine. Tocmai prin faptul ca nu sunt intelese, trebuie sa ne punem un semn de intreabare – cam de unde ar trebui sa privim?
    Citi credeti ca stau cu dictionarul noaptea pentru a gasi sensuri noi in muzicologia romaneasca . Citi reusesc sa imbine fizica, matematica, chimia, dreptul, filozofia, filologia, poezia insasi cu MUZICA?
    Pretuiti-l ca e unic, si cit mai e in viata luati aminte cit de greu e sa razbati academic in Romania…cita munca pe toate domeniile. Enigmele sale muzicologice vor ramine nerezolvate pentru multi ani de aici incolo…incercati sa cititi ; e ca un puzzle , imediat nu mai stii unde te afli, ce urmaresti – abia aici se vede geniul si talentul desavarsit. prinde-l daca poti !!
    Domnule Neagu, fiti mai present la ore ( puteti lua intaritoare si vitamica C pentru ca sa ramineti fresh pe toate perioada travaliului), asta daca sunteti student. Inca caz ca suntei coleg sau de acelasi leat, mergeti si nu ratati nici o conferinta a maestrului – sunt o reala desfatare intr-o muzicologie ancorata in irealul pluri -functiona lreprezentativ al arhetipului modal romanesc, cu valente locale atit cit si universale !

  • neagu :

    Din pacate acest “repezentant de seama” nu e chiar asa. Pe langa ca stundentii nu il inteleg la cursuri nu are asa o importanta cariera didactica. Dar sa-i uram succes si sa speram ca pana la sf. carieirei va putea mai mult!