Elita filosofiei romanesti

Ord. dupa

Alexandru Surdu s-a nascut la 24 februarie 1938 in Brasov. A urmat cur...

Andrei Marga s-a nascut la 22 mai 1946, la Bucuresti, si este un filos...

Scriitor, eseist, estetician si istoric al artei, nascut la 23 august ...

Gabriel Liiceanu s-a nascut la 23 mai 1942 in municipiul Ramnicu Valce...

Gheorghe Vladutescu este un filosof si profesor de filosofie in cadrul...

Horia-Roman Patapievici este un bine-cunoscut scriitor, eseist si filo...

Ilie Parvu s-a nascut la 6 iunie 1941, in localitatea Strejesti din ju...

Mircea Dumitru este un filosof si profesor de logica roman, membru cor...

Mircea Flonta s-a nascut in anul 1932 in localitatea Supur din judetul...

Teodor Dima (Tudorel Dima) s-a nascut la Braila pe data de 5 noiembrie...

Afiseaza

Alexandru Surdu s-a nascut la 24 februarie 1938 in Brasov. A urmat cursurile Liceului „Andrei Saguna” din Brasov (1952-1955), iar intre 1956-1957 a fost student (cursuri fara frecventa) la Facultatea de Constructii Civile si Industriale a Institutului de Constructii din Bucuresti. Ulterior, a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti (1958-1963). In timpul facultatii a fost coordonatorul Cercului de Logica, la care a sustinut referate si comunicari, indrumat de Gustav Niels Öffenberger si Mircea Constantinescu, de la Catedra de Logica. Ulterior, intre 1969-1970 studiaza la Universitatea din Amsterdam logica simbolica si fundamentele matematicii.

Incepand cu anul 1972 Alexandru Surdu devine membru corespondent al Consiliului Superior de Logica si Stiinte Comparate din Bologna, iar in 1976 doctor in filozofie.

In anul 1992 Alexandru Surdu este ales vicepresedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romane, moment cand devine si membru corespondent al Academiei Romane, pentru ca in anul 1993 sa devina membru titular al Academiei Romane si presedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romane.

Intre 1993-2007 Alexandru Surdu activeaza ca profesor la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Bucuresti, iar din 1994 pana in prezent, ca profesor la Facultatea de Psihologie a Universitatii Titu Maiorescu din Bucuresti.

Pe langa aceste functii, din anul 1997, Alexandru Surdu devine director al Institutului de Filosofie si Psihologie Constantin Radulescu-Motru al Academiei Romane, iar din 1998 membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

Pentru activitatea sa stiintifica i s-au acordat urmatoarele premii: Premiul Vasile Conta al Academiei Romane, 1975; Medalia „150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu”, pentru contributia adusa la editarea operei eminesciene, 2000; Ordinul National Serviciul Credincios in grad de cavaler, 2004.

De asemenea, Alexandru Surdu are o bogata activitate editoriala, concretizata prin publicarea unui numar mare de lucrari stiintifice (studii, articole, monografii, traduceri), dintre acestea amintim:

  1. a) monografiile:
  • Logica clasica si logica matematica, 1971;
  • Elemente de logica intuitionista, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1976;
  • Neointuitionismul, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1977;
  • Actualitatea relatiei gandire-limbaj. Teoria formelor prejudicative, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1989;
  • Scheii Brasovului, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1992;
  • Pentamorfoza artei, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1993;
  • Vocatii filosofice romanesti, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1995;
  • Contributii romanesti in domeniul logicii in secolul XX, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 1999;
  • Gandirea speculativa – Coordonate istorico-sistematice, Paideia, Bucuresti, 2000;
  • Filosofia moderna – Orientari fundamentale, Editura Paideia, Bucuresti, 2002;
  • Confluente cultural-filosofice, Editura Paideia, Bucuresti, 2002;
  • Filosofia contemporana, Editura Paideia, Bucuresti, 2003;
  • Marturiile anamnezei, Editura Paideia, Bucuresti, 2004;
  • Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, 2006;
  • Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik (ed.), Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2004;
  • Teoria formelor prejudicative, ed. a II-a, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005;
  • Istoria logicii romanesti (coord.), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2006;
  • Aristotelian Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2006;
  • Filosofia pentadica I, Problema Transcendentei, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2007;
  • Teoria formelor logico-clasice, Editura Tehnica, Bucuresti, 2008;
  • Cercetari logico-filosofice, Editura Tehnica, Bucuresti, 2009;
  1. b) traducerile:
  • Karl R. Popper, Logica cercetarii (Logik der Forschung), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981 (in colaborare cu M. Flonta si E. Tivig);
  • Ludwig Wittgenstein, Tratatul logico-filosofic (Tractatus logico-philosophicus), in: Secolul 20, nr. 11–12, 1981; in: Filosofia contemporana in texte alese si adnotate, Partea I, Universitatea din Bucuresti, 1985; Editura Humanitas, Bucuresti, 1991;
  • Immanuel Kant, Logica generala (Logik), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985;
  • Titu Maiorescu, Elemente de logica pentru gimnazii (Grundzüge der Logik für Gymnasien), in: Manuscriptum, XV, nr. 1–2, 1984; XVII, nr. 1, 1986 si in: Titu Maiorescu, Scrieri de logica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988;
  • Nae Ionescu, Logistica – incercarea unei noi fundamentari a matematicii (Logistik – Versuch einer neuen Begründung der Mathematik), in: Astra, XXV, nr. 1-2, 1992 si in: Nae Ionescu, Nelinistea metafizica, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1993.

Data actualizarii: 15/09/2016

Adresa de email nu va fi publicata.