In practica muzicala exista octobasul, un instrument cu coarde mult mai mare decat contrabasul…
Foarte multi iubitori ai muzicii stiu ca in practica muzicala exista mai multe familii de instrumente si ca una dintre acestea este cea a instrumentelor cu coarde si arcus, din care fac parte vioara, viola, violoncelul, contrabasul si instrumentele predecesoare celor amintite anterior. Insa nu contrabasul este instrumentul cu coarde cel mai mare si cel mai grav din punct de vedere al sonoritatii, ci octobasul. Acesta a fost inventat in jurul anului 1850 de catre lutierul francez Jean-Baptiste Vuillaume (1798–1875), are trei coarde, 3,48 m inaltime si este acordat cu 2 octave mai jos ca violoncelul; de asemenea este capabil sa cante sunete de joasa frecventa aproape imperceptibile de catre urechea umana. Din cauza spaţiului mare intre sunete si a grosimii coardelor, instrumentistul este nevoit să utilizeze un sistem de pedale activat de maini si picioare. Octobasul a fost foarte apreciat de compozitorul Hector Berlioz care include instrumentul in celebrul sau tratat de compozitie, precizand ca cel mai grav sunet al acestui instrument rar este DO sau C1 (32.7 Hz). Desi poate parea surprinzator, octobasul este inca utilizat in practica muzicala, ultima data cand a fost prezentat publicului fiind in cadrul Festivalului Only Connect de la Oslo din luna iunie a acestui an. Cea care s-a incumetat sa cante la octobas, insotita de 11 membri ai Orchestrei de Camera Touchables, a fost contrabasista si compozitoare Guro Moe.
