Vineri, 1 iulie, de la ora 17:00, in Foaierul Operei Nationale Bucuresti are loc lansarea cartii „Patru secole de opera – Istorie si stiluri, personalitati creatoare, capodopere, repertorii” scrisa de muzicologul si criticul Grigore Constantinescu, titular vreme de decenii al cursului specific la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti. Volumul este realizat sub egida Editurii Operei Nationale Bucuresti.
Despre carte, criticul muzical Costin Popa, membru al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor, precizeaza:
Volumul este o lucrare de sinteza care strange, in cele peste 500 de pagini, istoria de 400 de ani a indragitului gen. Este o lucrare de referinta, carte de invatatura, obiect de studiu fundamental si exemplar de bibliofil!
Precum un spectacol de opera, volumul are un Prolog, trei Parti („acte”) si un Epilog. Parcurgerea lui este precum trairea unei serate speciale intr-un teatru liric, sorbita cu nesat si aplaudata la final. Si daca Prologul este o introducere in istoria operei cu proiectii pline de speranta, Epilogul consta in 30 de fise ale unor teatre lirice, de la cele mai faimoase (Scala, Metropolitan, Opera de Stat din Viena, Opera Regala Covent Garden etc.) la cele mai putin sau deloc cunoscute (Vladivostok), intr-o selectie personala a autorului, departe de a se apropia de epuizarea subiectului. Sigur ca Opera Nationala Bucuresti isi gaseste locul ei.
Intre Prolog si Epilog, partile trateaza: I. Opera Baroca – Opera Clasica; II. Teatrul muzical in cuprinsul Romantismului. Scolile nationale romantice; III. Opera moderna si contemporana. Mari creatori in secolele XX-XXI. Nimic mai cuprinzator, implinind subtitlul volumului „Istorie si stiluri. Personalitati creatoare. Capodopere, repertorii”.
Narator de exceptie, cu slova lina si stiinta de surprindere a esentialului, Grigore Constantinescu imbina elementele teoretice ale limbajului muzical – fara de care fenomenul Opera nu ar putea fi inteles – cu evolutia istorica. Compozitorii importanti ai marilor epoci creatoare sunt prezenti, cu infatisarea datelor biografice relevante, cu indicarea specificitatilor lor profesionale si incadrarii in contextul general evolutiv. Pentru cele mai semnificative nume, autorul ofera listele operelor compuse, cu anii premierelor absolute si – pentru titlurile care au format repertoriile solide ale teatrelor lumii – subiectul, in formula redusa dar suficienta pentru intelegere si retinere.
Lipsa descrierilor tramelor unor celebre „slagare” verdiene sau cunoscute opusuri straussiene nu este decat o invitatie pentru consultarea „Splendorilor operei”, dictionar de teatru muzical pe care autorul l-a propus in editii succesive, adaugite, revazute si… pe cale de epuizare. Dar unele dintre aceste „slagare” sunt prezentate in noul volum prin mult mai multe esente decat simplul subiect, prin analizele structural-muzicale si dramaturgice, prin interconectarile filosofice.
Marile scoli componistice, italiana, franceza, engleza, austro-germana, scolile nationale europene, creatiile nord-americane cu o unica privire spre Sud, la argentinianul Piazzolla, sunt consistent tratate, iar o observare importanta merge catre creatia romaneasca, de la romantism la modernism, de la Flechtenmacher si Porumbescu, trecand prin Enescu, Paul Constantinescu si Bentoiu, pana la cel mai tanar si valoros reprezentant al ei, Dan Dediu. Intre paginile celor „Patru secole de opera” nu lipseste mentionarea interpretilor referentiali in crearea de personaje memorabile.
Prin structura si fond, volumul imbraca haina de „Enciclopedie a Operei universale”.
Inutil a vorbi despre spectrul adresarii. Este atat de larg incat cartea va deveni cu rapiditate un best-seller. Se asteapta doar lansarea, care va calauzi drumul celor „Patru secole de opera” catre mintile si inimile melomanilor.
Grigore Constantinescu este doctor in Muzicologie al Academiei de Muzica „G. Dima” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti (din 1967), membru al Centrului de Excelenta in Studiul Imaginii (CESI) – Universitatea Bucuresti, cronicar muzical, autor de studii, articole, interviuri, volume de muzicologie, realizator de emisiuni radiofonice si de televiziune. Este, de asemenea, Presedintele Uniunii Criticilor Muzicali din Romania (din 1990), fondator al mai multor concursuri nationale de interpretare muzicala si membru in consiliile de conducere ale mai multor entitati de profil din Romania (uniuni, fundatii, institutii). De-a lungul timpului, activitatea sa profesionala a fost rasplatita cu numeroase premii si distinctii, inclusiv Ordinul Meritul Cultural in Grad de Ofiter, si Ordinul Meritul Cultural in grad de Cavaler acordat de Presedintia Romaniei. In 2015 a fost distins cu titlul de Doctor honoris causa al Universitatii de Arte „George Enescu” din Iasi.
