Idei în Agora, XXXV
Democraţia în pericol? Partide, lideri şi mişcări populare
Conferinţă de Radu Carp
Moderator: Sorin Antohi
13 noiembrie 2018, 18:00, Casa Filipescu-Cesianu, Calea Victoriei 151
Pretutindeni, democraţia este ameninţată de iluzia că poate exista un sistem politic care să asigure o mai bună reprezentare a voinţei cetăţenilor. Iluzia e întreţinută deopotrivă de populiştii de stânga şi de cei de dreapta. Această prelegere încearcă să răspundă la următoarea întrebare: cum se poate reveni la încrederea în democraţie aşa cum este aceasta în realitate: un model imperfect, cu limite inerente, dar singurul model care asigură libertatea cetăţenilor?
Mai este actual astăzi clivajul stânga-dreapta în politică? Opinia dominantă începe să fie că acest clivaj pierde teren în favoarea aceluia dintre cei care sunt pentru renunţarea la suveranitate în favoarea unei construcţii supranaţionale şi cei care scot în evidenţă necesitatea păstrării suveranităţii. Partidele liberale, conservatoare, social-democrate, extremele stângă şi dreaptă ocupă diferite poziţii pe scara de valori care corespunde acestui nou clivaj. Un clivaj care va decide cine va câştiga şi cine va pierde alegerile pentru Parlamentul European din 2019.
Există partide populiste? În caz afirmativ, unde sunt situate acestea în cadrul clivajului descris? Prelegerea pleacă de la premisa că asemenea partide există, fiind născute din transformarea electoratului care forma baza partidelor ce acţionau pe baza clivajului stânga-dreapta. Asistăm la apariţia unor noi partide populiste (Podemos, Syriza, AfD) sau la transformarea unor partide liberale (Fidesz) ori de stânga (SMER) în partide populiste. Toate aceste partide pretind că au un răspuns la întrebarea fundamentală a democraţiei în prezent: criza reprezentării, frustrarea cetăţenilor care doresc cât mai multă reprezentare la nivelul aleşilor şi cât mai multă democraţie directă. Dar oare au partidele populiste cu adevărat un răspuns? Ele exacerbează distincţia între voinţa poporului (neexprimată) şi elita coruptă. Însă există cu adevărat o astfel de voinţă? Și orice elită politică este oare condamnată la corupţie? Are populismul doar efecte negative prin conflictul cu democraţia, sau există şi efecte benefice colaterale, precum creşterea participării politice?
Radu Carp
Idei in Agora (77)
Idei în Agora LXXI Grupul de la Iași. Contracultură și disidenț...
Idei în Agora LXIX Nebunie și justiție la români în secolele XV...
Idei în Agora LXVIII Situațiunea Bilanțul unei generații istori...
LXVI O meta-știință a Omului Nou? Întoarcere în România anilor...
LXV Ioan Petru Culianu and the History of Religions Giovanni Casadio...
LXIII Natura sau societatea? Perspectiva neurocriminologiei Jean-Ja...
LXII Opera și viața Priviri retrospective și prospective Sorin A...
Muzeul Municipiului București vă invită să participați, pe data d...
Idei în Agora, LIX Ultimul copil al Imperiului. De la marginalii sov...
Idei în Agora, LVIII Ce-am avut și n-am pierdut: Securitatea Mariu...
Idei în Agora, LVII România și Europa. De la decalaje la convergen...
Idei în Agora, LVI Revoluție? Istorie, ficțiune, justiție Ga...
Idei în Agora, LV Contracultura: muzica și versurile Alexandru And...
Idei în Agora, LIV Pe drum, prin ceilalți, către sine IDENTITĂȚI...
Idei în Agora / Ideas in the Agora (LII) The Peaceful Revolution in ...
Idei în Agora Ideas in the Agora (LI) 1989 in the Balkans: Annus hor...