Candide, omagiu lui Leonard Bernstein

Editia a II-a a seriei Opera Rara prin care aducem publicului bucurestean opere care nu au fost niciodata prezentate in Romania – un proiect al sopranei Simona-Nicoletta Jidveanu.

Seria „OPERA RARA UNIVERSALIA”

CANDIDE
Opera de Leonard Bernstein, după o nuvela „Candide sau Optimismul” de Voltaire
Selectiuni cu pian – sambata 11 mai 2019, ora 17.00 – Centrul National de Arta „Tinerimea Romana”

Distributie:

Candide: tenor Andrei-Mihai LAZAR (Opera Nationala Bucuresti)
Cundegunda:  soprană Simona Nicoletta JIDVEANU (Filarmonica „George Enescu” Bucuresti)
Pangloss: bariton Daniel FILIPESCU (Opera Nationala Bucuresti)
Batrana Doamnă: mezzo-soprana Antonela BARNAT (Opera Nationala Bucuresti)
Maximilian: bariton Fang SHUANG (Opera Comica Pentru Copii)
Voltaire (Naratorul) / Regizor – Daniel PRALLEA-BLAGA
Pian – Madalina-Claudia DANILA

Am ales opera „Candide” de Bernstein pentru actualitatea temei existentiale și problematica socială, apoi pentru crezul profesat de compozitor in toată viața și activitatea sa: că toți oamenii sunt frați. Opera a fost creată de Bernstein în spirit și nu după mode ori la comandă în scop comercial, ceea ce îi conferă caracterul de universalitate. Opera a fost creată pentru a dăinui și ea manifestă în caracteristicile sale particulare: „pertinență durabilă”- în termeni de sprvualitate. Am acceptat atracția de a pune în scenă în subiect de inspirație clasică (1700) – cel al lui Voltaire – fructificat pentru a crea libretul pentru o muzică a secolului XX. Am ales fix acest moment din timp pentru a o reda publicului datorită împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Leonard Bernstein (1918-2018) , ceea ce înscrie evenimentul în seria evenimentelor de anvergură dedicate creatiei muzicale , contribuției sociale si umanitare precum și a activității de dirijor și pedagog a lui Bernstein. În România, o altă selecțiune din opera „Candide” a fost prezentată la Opera Maghiară din Cluj. Conceptul original gândit de Simona-Nicoletta Jidveanu cuprinde o cronologie aparte a scenelor muzicale selectate (în limba engleză) împletite cu o narare în limba română, o selecție a personajelor soliste. (Simona-Nicoletta Jidveanu)

Despre Opera Candide

Compusa in 1956, initial sub conceptul de opereta si mai apoi revizuita, opera Candide este una din cele mai importante creatii ale lui Bernstein. Ea are la baza nuvela cu acelasi nume de Voltaire. Libretul original a fost scris de Lillian Hellman iar apoi a fost imbogatit de Hugh Wheeler. La perfectarea rolului Cunegunda a contribuit cu texte chiar sotia compozitorului, actrita si pianista Felicia Montealegre, precum si compozitorul insusi. Pentru realizarea orchestratiei, Bernstein a colaborat cu Hershy Way. Prima reprezentatie a operetei Candide a avut loc pe Broadway, la 1 decembrie 1956, productie dirijata de Samuel Krachmalnick, ce a avut in distributie pe Robert Rounseville (Candide), Barbara Cook (Cunegunda), Max Adrian (Pangloss) si Irra Petina (batrana doamna). Lucrarea a fost inregistrata din concert si a devenit repede hit. La doar o luna de la premiera, in ianuarie 1957, uvertura Candide s-a interpretat in concertul Filarmonicii din New York iar in 1958 aceasta a devenit parte integranta in repertoriul a peste o suta de orchestre din lume. Mai mult decat atat, secventa „Glitter and be gay” din uvertura a devenit emblema muzicala a show-lui T.V. ABC realizat de Dick Covett la postul de televiziune P.B.S., emisiune ce s-a derulat pe parcursul a cinci ani.Varianta revizuita si acceptata si astazi a operei a fost realizata in 1989 si s-a jucat la Scottish Opera (Irlanda), avand-o ca protagonista pe June Anderson, cu doua duete adaugate pentru personajul Batrana Doamna (The Old Lady). Cu ocazia celebrarii semicentenarului lucrarii (2006), opera s-a jucat la Theatre du Chatelet din Paris apoi la Scala din Milano (2007) si la Opera Nationala din Londra (2008).

Revizuirea realizata de compozitor asupra propriei sale opere s-a referit si la dorinta de a promova in roluri cantareti educati in stilul vocalitatii belcanto, care sa nu vulgarizeze ori sa duca in derizoriu situatiile de viata cuprinse in libret prin folosirea manierismelor vocale, a sunetelor ragusite ori a loviturilor de glota care se practica pe Broadway. Insertia motivelor ritmico-melodice de factura jazz, a stilurilor americane sia secventelor spaniole, nu justifica, in opinia compozitorului, manierismul vocal. In 1989, cu un an inainte de a zbura catre sferele ceresti, compozitorul a realizat o productie scenica a operei sale „Candide” la Filarmonica din New York, reunind solistii: Jerry Hadley (Candide), June Anderson (Cunegonde), Christa Ludwig (Old Lady).

SUBIECTUL operetei Candide este inspirat din nuvela cu acelasi nume a lui Voltaire. Actiunea incepe imediat dupa terminarea uverturii, prezentandu-ne intriga pe doua planuri, planul intai cuprinzand evenimentele din viata lui Candide iar planul al doilea, evenimente din viata Cunegundei.

Morala pe care o propaga opera CANDIDE cuprinde doua sfaturi utile pentru viata:

• Nu trebuie sa dai prea mare importanta nici raului nici binelui ci sa-ti dedici viata muncii.
• In viata trebuie sa eviti cu grija cele trei lucruri rele: plictiseala, viciul si necesitatea.

Aceste teorii stateau la baza filozofiei lui Voltaire. Ca idee centrala, libretul lui Lillian Hellmann contine satira lui Voltaire fata de numeroasele curente filozofice ridiculizand falsele conceptii de viata, teoretizate de unele personalitati ale societatii contemporane lui. Aceasta este si intentia libretistului, de a demonstra gradul de umanitate care exista intre oameni cand ei au un tel comun. In aceasta actiune convietuiesc in intelegere persoane diferite din punct de vedere social dar care ajung la un happy-end, ignorand multele defecte umane si muncind impreuna in gradina lor comuna. Sinusoida vietii opereaza asupra tuturor personajelor transformari de natura sociala, psihologica si morala. Prietenia lor este, in schimb, cea care ii plaseaza in final, pe toti, intr-o pozitie de egalitate de constiinta.

Simona-Nicoletta Jidveanu

De la debutul solistic la 19 ani, repertoriul sopranei Simona-Nicoletta Jidveanu se constituie in roluri referentiale de opera – precum cel al Violettei Valery (La Traviata) si al Gildei (Rigoletto) sustinute sub egida Academiei Kairos din Verona (Italia) si deopotriva in numeroase partituri de concert. Dotata cu o voce apta a se exprima in toate genurile si stilurile muzicale, soprana manifesta versatilitate stilistica de la muzica veche pana in contemporaneitate, realizand premiere mondiale si nationale ale celor mai recente lucrari in genul liric si vocalsimfonic. Valentele interpretative ale sopranei Simona-Nicoletta Jidveanu se bucura de recenziile laudative ale criticii muzicale. In 2015, obtine marele Premiu intitulat „cea mai buna interpretare a creatiei contemporane”, la prestigiosul Concurs International de Canto „‘Georges Enesco” Paris, premiu care ii da sansa de a realiza un turneu in care sa prezinte lucrari recente ale compozitorilor romani si francezi. Este de asemenea castigatoarea Trofeului National de Canto Mihail Jora (Bucuresti, 2007), a Premiul Special pentru interpretarea muzicii de Mozart (decernat de prof. Ioana Bentoiu) si a Premiul Special „Ludovic Spiess” (decernat de prof. Gherda Spiess).

A frecventat cursurile de maiestrie ale urmatoarelor personalitati ale artei lirice mondiale: Maria Slatinaru-Nistor, Mariana Nicolescu, Marina Krilovici, George-Emil Crasnaru, Elisabeth Cornelius-Lundt, Laurie Reviol, Paola Fornasari-Patti, Theodore Coresi, Vasile Moldoveanu, David Malis, Viorica Cortez, Leontina Vaduva.

Simona Nicoletta Jidveanu este invitata in Festivaluri Internationale: Festivalul International “Saptamana Internationala a Muzicii Noi SIMN” (Bucuresti), Festivalul International de Muzica „Martisor” (Chisinau), Festivalul International „Zilele Muzicii Contemporane” (Bacau), Festivalul International „Zilele Muzicii Noi” (Chisinau), Festivalul International “George Enescu” (Bucuresti).

Scene nationale

Bucuresti: Muzeul National „George Enescu” Bucuresti-Tescani-Sinaia; Auditorium „George Enescu” Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti; Sudioul de Opera si Multimedia al Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti; Palatul Sutu al Municipiului Bucuresti; Centrul National de Arta „Tinerimea Romana” ; Biserica Italiana „Preasfantul Mantuitor” ; Universitatea „Dalles”;Casa de Cultura „Fr. Schiller” ; Biserica Anglicana a Invierii Bucuresti;Centrul Francez de Cultura „Elvire Popesco” ; Teatru „Masca” ; Catedrala „Sf. Iosif” , Biserica „Sf. Anton” ; Filarmonica „George Enescu” (Ateneul Roman); Opera Nationala Romana Bucuresti; Iasi: Filarmonica de Stat „Moldova” Iasi ; Catedrala „Maria –Regina Sfantului Rozariu”; Palatul Culturii; Centrul Cultural Francez; Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”; Centrul Cultural „Goethe”; Muzeul de Istorie; Piatra-Neamt (Teatrul Tineretului; Muzeul de Arta si Arheologie); Bacau (Sala „Ateneu” a Filarmonicii Mihail Jora; Centrul Cultural; „George Apostu”); Constanta (Biserica „Sf.Anton de Padova”); Botosani (State Philharmonic; Museum of History); Craiova („Elena Teodorini” Opera House, „Oltenia” Philharmonic); Campina („Geo Bogza” Philharmonic), Timisoara (Filarmonica Banatul); Sibiu (Sala „Thalia” a Filarmonicii); Arad (State Philharmonic), Cluj (Academia de Muzica „Gh. Dima”).

Scene internationale

Republica Democrata Moldova: Chisinau („Serghei Lunchevici”National Philharmonic);

Olanda: Amsterdam (Concertgebouw, Westkirche), Haga, Rotterdam, Rosendaal, Utrecht, Maastricht, Leuwardein, Leiden, Nijmegen, Bergen op Zoom Breda etc.

Italia: Verona („Teatro Filarmonico”; „Accademia Kairòs”; Circolo Ufficiale „Castelvecchio”; „Auditorium Montemezzi”; Chiesa „San Luca”); Mirandola („Palazzo dei Pico”); Caltanisetta (Teatro ”Vincenzo Bellini”); Bologna („Teatro Comunale”); Mantova („Teatro Bibieno”); Bologna („Teatro Comunale”); Milano („Teatro alla Scala”); Roma (Chiesa „Santa Maria Maggiore”)

Austria: Viena („Pygmalion Theater”) Franta: Paris (Auditorium „Mstislav Rostropovitch”, Eglise Sainte Elisabeth-de-Hongrie, Palais de Behague)

Soprana Simona-Nicoletta Jidveanu detine o diploma de Master obtinuta prin disertatia „Expresivitatea vocala in stilul belcanto” – fundamentata prin spectacole si concerte dar si documentata stiintific in Italia prin intermediul bursei Erasmus – precum si titlul stiintific de „Doctor in muzica”, titlu conferit de Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti. Recent, soprana a publicat la Editura Muzicala cartea: „Cantul: metoda si revelatie”.

Spicuiri din cronica de specialitate:

• Simona Nicoletta Jidveanu, voce de o penetranta si plasticitate timbrala remarcabile, cu un ambitus generos si joc de scena dezinvolt. (Despina Petecel – Theodoru)
• Soprana Simona Nicoletta Jidveanu – o voce ampla, catifelata si delicat timbrata, merita toate elogiile pentru viata si stilul ei, pentru maniera superioara de cant sustinuta cu cizelata arta, pentru accentele patrunzatoare si insufletirea cu care stie sa restituie o muzica de evidenta abstractiune. (Vasile Pruteanu)
• Simona Jidveanu a etalat inca o data pe langa o certa virtuozitate intonationala, si o diversificata paleta de expresie, o „versatilitate in salt” intre registrul dramatic si cel quasi-comic-burlesc (…) suplete tehnica, perfecta cunoastere a lucrarilor, siguranta scenica. (Carmen Carneci-Cavassi)
• Soprana Simona Nicoleta Jidveanu se releveaza ca o solista cu voce calda, puternica, minunat catifelata, utilizand cu accent si amploare resursele vocale de clasa superioara de care dispune. Timbrul si emisiunea usoara a glasului ii permite treceri uluitoare si neasteptate dintr-un registru in altul. Pentru temperamentul sau scenic, pentru momentele exceptionale de factura teatrala si de cant, pentru deosebita varietate de resurse artistice, Simona Nicoleta Jidveanu se infatiseaza ca o profunda ganditoare cu bogate resurse intelectuale si imaginative. Publicul si artistii insisi au ovationat-o pe solista pentru minunata lectie de cant. (Vasile Pruteanu)
• Simona Jidveanu – soprana de o muzicalitate fermecatoare, cu o tehnica vocala impecabila. (Marcel Spinei)

Fang Shuang

Baritonul Fang Shuang s-a nascut la data de 19.02.1989 in orasul Qingdao din China. In 2006 a inceput studiile la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, Departamentul Canto si Artele Spectacolului Muzical. La aceeasi Universitate, in anul 2012, a absolvit Masteratul.

Fang Shuang a interpretat pe multe scene prestigioase ale tarii: Ateneul Roman – Filarmonica George Enescu, Banca Nationala a Romaniei din Bucuresti, Institutia Publica de Spectacole Lyra, Teatrul Maria Filotti din Braila, Teatrul Muzical Nae Leonard din Galati, Muzeul National Peles din Sinaia, Cercul Militar, Marea Gala a Festivalului International de Opera, Opereta si Balet din Brasov.

In anul 2013 a devenit solist vocal al Operei Comice pentru Copii Bucuresti, incepand din 2014 este solist colaborator pe proiecte la Teatrul Municipal Baia Mare, iar in 2017 a avut prima colaborare cu Teatrul Metropolis Bucuresti.

Roluri interpretate:

• Don Pasquale de Gaetano Donizetti in rolul Dr. Malatesta
• Hänsel und Gretel de Engelbert Humperdinck in rolul Peter
• Peter Pan, musical de Laurentiu Profeta in rolul Capitanul Hook
• Die Zauberflöte de W. A. Mozart in rolul Papageno
• Pimpinone de G. P. Telemann in rolul Pimpinone
• Münchhausen de Dan Dediu in rolul actorului
• Mam’zelle Nitouche de Herve in rolul directorului

Premii:

• Premiul Special al Filarmonicii “Banatul” la Concursul International de Interpretare
• Vocala “Sabin V. Dragoi” in 2015
• Premiul Special “Opersanger Studio Wien” la Concursul International de Interpretare
• muzicala “Vox Artis” in 2016
• Locul 3 la Competitia “Romanii au talent”, editia 2017

Daniel Filipescu

Daniel Filipescu este absolvent al Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti, la clasa lect.univ. Eleonora Enachescu, promotia 1998. Este si absolvent al cursurilor de studii aprofundate, in anul 1999, cu disertatia Roluri mozartiene incadrate in tipologia vocii de bariton. A studiat, de asemenea, la Universitatea Johannes Gutenberg din Meinz, la clasa profesoarei Claudia Eder, si la Accademia Teatro alla Scala di Milano cu Luciana Serra.

Incepand cu anul 1994 a sustinut o serie de recitaluri in sali din Bucuresti, la Sala „George Enescu” a Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti, in sala de concerte „Mihail Jora” a Radiodifuziunii Romane, la Sala Dalles din Bucuresti, la Ambasada Rusiei din Bucuresti etc.

Prima colaborare din domeniul operei a fost intalnirea cu regretatul regizor de opera Hero Lupescu pentru spectacolul „Così fan tutte” („Asa fac toate”) de Wolfgang Amadeus Mozart, in care a interpretat rolul Guglielmo. Au urmat numeroase alte roluri si colaborari pana in anul 2002, cand Daniel Filipescu a devenit solist al Operei Nationale Bucuresti. Pe langa rolurile de la Opera Nationala Bucuresti, el a mai colaborat si cu Teatrul National de Opera si Balet „Oleg Danovski” din Constanta, a participat in cadrul Festivalului Les Temps Musicaux de la Nisa, in spectacolul „Madama Butterfly” de Giacomo Puccini, sustinut in Théatre de Verdure de Ramatuelle (Franta) in colaborare cu Orchestra Nationala Radio (dirijor: Amaury du Closel, 2003). A mai participat la Festivalul International de la Sibenik – Croatia (2003) si la turneul Operei Brasov in Italia cu spectacolele „La Traviata”, „Il Barbiere di Siviglia” si „Tosca” (2004).

In 2006, a fost primul solist roman care a cantat rolul Dorval din „Il burbero di buon cuore” („Badaranul bun la suflet”) de Vicente Martín y Soler la Theater Rudolstadt (Germania, regia – Georges Delnon, dirijor – Oliver Weder).

In anul 2012, Daniel Filipescu a facut parte din distributia spectacolului „The Magic of Music”, organizat de Ambasada Romaniei in Kuwait, a debutat in rolul Farfuridi din opera „O scrisoare pierduta” de Dan Dediu, iar in 2013 a colaborat cu Berliner Philarmoniker, in „Requiem fur Auschwitz” de Roger Moreno-Rathgeb (dirijor: Riccardo M. Sahiti).

Daniel Filipescu a colaborat cu Walt Disney in dublajul filmelor de desene animate „Cocosatul de la Notre-Dame” I si II – rolul Victor, „Frozen” (Regatul de gheata) si in „Olaf’s Frozen Adventure (Regatul de Gheata. Sarbatori cu Olaf)”.

Aparitii in filmele: „Tony Erdman” – rolul Ospatar DaVinci / Waiter(film nominalizat la Premiile Oscar 2017 – categoria „Cel mai bun film strain”), „See you Soo” – rolul Tatal / Elise’s Father. „Killing Eyes” – rolul Pianistul / Piano player si in reclamele: Porsche, Dacia, Tille, Germanos, Ciocolata Rom si BancPost, KFC etc.

Repertoriul de opera:

• Moralès din Carmen de Georges Bizet
• Guglielmo din Così fan tutte (Asa fac toate) de Wolfgang Amadeus Mozart
• Papageno din Die Zauberflöte (Flautul fermecat) de Wolfgang Amadeus Mozart
• Almaviva din Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro) de Wolfgang Amadeus Mozart
• Masetto din Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart
• Belcore din L’elisir d’amore (Elixirul dragostei) de Gaetano Donizetti
• Fiorello si Ofiterul din Il barbiere di Siviglia (Barbierul din Sevilla) de Gioachino Rossini
• Tracollo din Livietta e tracollo (Livietta si pungasul) de Giovanni Battista Pergolesi
• Printul Yamadori si Comisarul imperial din Madama Butterfly de Giacomo Puccini
• Sciarrone din Tosca de Giacomo Puccini
• Marchizul d’Obigny din La traviata de Giuseppe Verdi
• Marullo din Rigoletto de Giuseppe Verdi
• Un tigan batran din Il trovatore (Trubadurul) de Giuseppe Verdi
• Volpino din Lo speziale (Farmacistul) de Joseph Haydn
• Ofiterul si Notarul din Il signor Bruschino de Gioachino Rossini
• Ben din The Telephone (Telefonul) de Gian Carlo Menotti
• Povestitorul si Un elev din Un pedagog de scoala noua de Anatol Vieru
• Svegliato din Il barbiere di Siviglia (Barbierul din Sevilla) de Giovanni Paisiello
• Dorval din Il burbero di buon core (Badaranul bun la suflet) de Vicente Martín y Soler
• Al doilea filistean din Samson et Dalila de Camille Saint-Säens
• Ourrias din Mireille de Charles Gounod
• Dandini din La Cenerentola (Cenusareasa) de Gioacchino Rossini
• Malatesta din Don Pasquale de Gaetano Donizetti
• Marco din Gianni Schicchi de Giacomo Puccini
• Farfuridi din O scrisoare pierduta de Dan Dediu
• Buffo din Der Schauspieldirektor (Directorul de teatru) de Wolfgang Amadeus Mozart
• Wagner din Faust de Charles Gounod
• Talhar II si Slujitor III din Motanul incaltat de Cornel Trailescu
• Schaunard din La Bohème (Boema) de Giacomo Puccini

Antonela Barnat

Mezzosoprana Antonela Barnat a fost apreciata pe scena Operei Nationale Bucuresti intr-o paleta variata de roluri. In octombrie 2010 Antonela Barnat a participat la un turneu in Elvetia, Germania si Franta, in care a promovat opera Orestia II – Choeforele, semnata de Aurel Stroe. Antonela Barnat a fost invitata in mai multe randuri la Festivalul de Opera Gut Immling, Germania. Antonela Barnat a colaborat cu dirijorii Horia Andreescu, Ludovic Bacs, Marek Janowski, Cristian Mandeal, Mark Mast, Adrian Morar, Clark Rundell, Julien Salemkour, Alexandru Samoila, Tiberiu Soare, Jin Wang. De asemenea, Antonela Barnat a fost distinsa cu premiul II in Concursul International de Canto „Maestrii artei lirice – Magda Ianculescu” (2009), Bucuresti; premiul III la „Malmo Singing Competition”(2007), Suedia; premiul I la Rodos, Grecia – „International Contest for lyrical soloists” (2003).

Andrei Lazar

Distins cu Marele Premiu la Concursul National de Lied „Ionel Perlea” (editia a XIII-a, Slobozia), precum si cu Premiul al II-lea in cadrul Concursului National de Interpretare a Liedului Romanesc (editia a IV-a, Brasov, 2006), tenorul Andrei Lazar este absolvent al Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti (2007). La Opera Nationala Bucuresti a debutat in rol principal in Catavencu la premiera mondiala a lucrarii „O scrisoare pierduta” de Dan Dediu, iar in cadrul Studioului Experimental de Opera si Balet „Ludovic Spiess” a participat la recitalul Viena, orasul visurilor sale, a interpretat Carlino din „Le cantatrici villane” („Cantaretele parvenite”) de Valentino Fioravanti, Tamino din „Die Zauberflöte” (Flautul fermecat) de Wolfgang Amadeus Mozart siAmantul la premiera nationala a operei „Amelia al ballo” („Amelia la bal”) de Gian Carlo Menotti.

Andrei Lazar are in palmares numeroase aparitii in recitaluri in Bucuresti. A colaborat cu Opera Comica pentru Copii, cu care a participat la turnee in tara si strainatate (2009-2012). A participat la productiile din cadrul Festivalului International al Artei Lirice Sibiu (2009, 2010, 2011), ale Festivalului Tinerilor Talente (Ramnicu Valcea, 2011) si ale Festivalului Bucurestii lui Caragiale (2012, „O noapte calduroasa”) si a sustinut concerte pe scene de la Ramnicu Valcea, Craiova, Brasov, Constanta, Pitesti, Ploiesti, Campina, Braila, Tulcea, Bistrita, Cluj-Napoca, Iasi, Sibiu.

Repertoriul de opera:

• Vogelsang din Der Schauspieldirektor (Directorul de teatru) de Wolfgang Amadeus

Mozart

• Tamino si Monostatos din Die Zauberflöte de Wolfgang Amadeus Mozart
• Don Ottavio din Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart
• Macduff din Macbeth de Giuseppe Verdi
• Cassio si Roderigo din Otello de Giuseppe Verdi
• Idomeneo din Idomeneo de Wolfgang Amadeus Mozart
• Beppe din I Pagliacci (Paiate) de Ruggero Leoncavallo
• Ionica din Motanul incaltat de Cornel Trailescu
• Lenski din Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski
• Mozart din Ultimele zile, ultimele ore de Anatol Vieru
• Rinuccio din Gianni Schicchi de Giacomo Puccini
• Almaviva din Il barbiere di Siviglia (Barbierul din Sevilla) de Gioachino Rossini
• Nemorino din L’elisir d’amore (Elixirul dragostei) de Gaetano Donizetti
• Catavencu din O scrisoare pierduta de Dan Dediu
• Pastorul din Oedipe de George Enescu
• Carlino din Le cantatrici villane (Cantaretele parvenite) de Valentino Fioravanti
• Amantul din Amelia al ballo (Amelia la bal) de Gian Carlo Menotti
• Gastone din La traviata de Giuseppe Verdi
• Borsa din Rigoletto de Giuseppe Verdi
• Abdalo din Nabucco de Giuseppe Verdi
• Heinrich der Schreiber din Tannhäuser de Richard Wagner
• Goro din Madama Butterfly de Giacomo Puccini
• Chiriac din O noapte furtunoasa de Paul Constantinescu

Madalina-Claudia Danila

Madalina-Claudia Danila este absolventa a Liceului de Arta din Braila (sefa de promotie), unde a studiat la clasa Prof. Galina Matkovskaia. In acea perioada a obtinut o serie de premii nationale si internationale, printre care Premiul I. la Concursul National ”George Georgescu”- Tulcea 2004, Premiul I. si Premiul Special „J.S.Bach” la Pro Piano – Bucuresti 2008, Premiul II. la Concours Musicale du France – Marsilia 2006 si 2005. Ulterior a urmat cursurile de Licenta si Master (2009-2015) la Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, unde a studiat cu Prof.univ.dr. Sandu Sandrin – pian, Prof.univ.dr. Serban-Dimitrie Soreanu – muzica de camera si Lector univ.dr. Cristina Popescu-Stanesti – acompaniament. In aceasta perioada a obtinut premii la concursuri nationale si internationale, dintre care amintim Premiul II. si Premiul Special „G. Enescu” la Concursul Mihail Jora – Bucuresti 2014, Premiul III. si Premiul Special pentru cea mai buna interpretare a unei lucrari bulgare la concursul international “Albert Roussel” – Sofia 2014, Premiul “Alban Berg” la Pro Piano – Bucuresti 2013, Premiul I. la “Mihail Jora”/Muzica de Camera – Bucuresti 2012, Premiul Special la Concursul international organizat de Societá Umanitaria/sectia Muzica de Camera – Milano 2011 s.a. De asemenea, la concursul “Mihail Jora” desfasurat la Bucuresti in martie 2015 a obtinut Premiul I., Premiul special “Maria Fotino” pentru cea mai buna interpretare a unei lucrari clasice si Premiul “George Enescu” pentru interpretarea opusului enescian Sonata in fa# minor. In 2016 a fost semifinalista la Concursul International “Jeunesses Musicales”- Bucuresti, precum si semifinalista la Concursul International “Luciano Luciani” – Cosenza (Italia).

Madalina-Claudia DANILA a urmat cursuri de maiestrie pentru pian-solo si muzica de camera sustinute de muzicieni reputati, precum: Josu de Solaun, Roberto Russo, Lea-Yoanne Adam, Jean-Claude Pennetier, Peter Šefl, Gottlieb Wallisch, Jan Jiracek von Arnim, ansamblul cameral Trio Osiris. Ea a sustinut numeroase recitaluri solo si camerale, in tara si strainatate, gazduite de Sala Studio a Filarmonicii bucurestene, Institutul Cultural Francez si Institutul Cultural Maghiar din Capitala, Institutul Cultural Roman (Paris, Berlin). Pianista a evoluat pe scene din tara (Tulcea, Bacau, Braila, Galati, Cluj) si din Europa (Praga, Budapesta, Milano, Torino, Graz, Reichenau, Flaine, Chartre, Villecroze). Din 2011 colaboreaza cu Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania prin sustinerea unei serii de recitaluri de muzica contemporana romaneasca si straina. In prezent este doctorand in anul III la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti.

Daniel Prallea – Blaga

Daniel Prallea – Blaga, poet, pedagog, regizor, este lector. univ. dr., titular al disciplinei Opera – program Master, la Facultatea de Interpretare Muzicala, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti. Asistenta de regie la regizorii: Jean Ranzescu, Anghel Ionescu Arbore, George Zaharescu, Hero Lupescu, Cristian Mihailescu, Cristina Cotescu, Stefan Neagrau, Carmen Dobrescu, Lutaz Graf (Austria), Alexander Hausvater.

Spectacole regizate in tara si strainatate, dintre care unele se regasesc inregistrate si publicate: Viva la Mamma, Gaetano Donizetti, debut la Teatrul Liric Brasov, Lucia de Lammermoor, Gaetano Donizetti, Opera Romana din Timisoara; Liliacul, Johann Strauss, Teatrul Liric Brasov; Sange Vienez, Johann Strauss, Teatrul Liric Brasov; Muschetarii Magariei Sale, Ion Lucian – Cristian Faur, Teatrul Liric Brasov si Teatrul de Stat Ara; Cotofana Hoata, Gioacchino Rossini, Teatrul Liric Brasov, Faust,Charles Gounod, Opera Romana din Timisoara; Boema, Giaccomo Puccini, UNMB; Dido si Aeneas, Henry Purcell, UNMB; Orfeo, Claudio Monteverdi, UNMB; Traviata, Giuseppe Verdi, UNMB, Teatrul Masca; Barbierul din Sevilla, Gioacchino Rossini, UNMB, Teatrul Masca; Aida, Giuseppe Verdi, in echipa de regizori, Doha, Qatar; Nunta lui Figaro, Wolfgang Amadeus Mozart, UNMB; Cosi Fan Tutte, Wolfgang Amadeus Mozart, UNMB; La Clemenza di Tito, Wolfgang Amadeus Mozart, UNMB; Vocea Umana, Francis Poulenc, UNMB, Opera Nationala Bucuresti, Teatrul Act; Telefonul, Gian Carlo Menotti, UNMB, Teatrul Act; Povestea Micului Pan, Laurentiu Profeta, UNMB, Universitatea Ovidius – Motanul Incaltat, Cornel Trailescu, Universitatea Ovidius, UNMB; O Noapte Furtunoasa, Paul Constantinescu, UNMB, Sighisoara; Homo Videns, Liviu Danceanu, UNMB, Bacau – Ateneu; Unu Plus Minus Unu, Liviu Danceanu, UNMB; Lasati-ma sa cant, Gherase Dendrino, UNMB; La Sezatoare, la Seceris (Icoane de la Tara), Tiberiu Brediceanu, UNMB (si alte nenumarate fragmente, in cadrul cursului de opera, UNMB).

Premii specifice:

• Premiul doi, Opera Fringe Festival, Centrul Cultural Casa Artelor, Primaria Sector 3 Bucuresti, Pentru spectacolul Motanul Incaltat, 21 Septembrie 2016
• Premiul pentru Cel Mai Bun Rol Secundar, Marele Dregator, interpretat de Constantin Trasca, in spectacolul Motanul Incaltat, regizat de Daniel Prallea-Blaga, Ateneul din Iasi, Festivalul Operelor Independente, 201
• Förderungspreis, 1. Internationalen Regie & Bühnenbildwettbewerbs, über das Thema Rheingold, Wagner Forum Graz, Austria, 1997 (Premiul de incurajare la Concursul de Regie si Scenografie cu Tema Aurul Rinului, Opera din Graz, Organizator: Wagner Forum Graz)

Carti de autor publicate:

• Evolutia conceptului de regie in teatrul liric, Editura Amurg Sentimental, Bucuresti;
• Mode, modele, tendinte si viziuni in regia de teatru liric, Editura Amurg Sentimental, Bucuresti, 2010. In curs de aparitie: Evolutia Artei Regizorale in Opera.

LEONARD BERNSTEIN (1918-1990)

Viaţa şi creaţia

Leonard Bernstein s-a nascut in orasul Lawrence (Massachusetts) in anul 1918, intr-o familie de evrei rusi. Tatal sau, Samuel Bernstein, era om de afaceri si si-a dorit ca si fiul sau sa-i urmeze in cariera. De aceea Leonard va studia muzica de abia in adolescenta cand, printr-o imprejurare de familie, in locuinta personala a fost depozitat un pian, instrument pe care-l va indragi toata viata. Studiaza deci pianul incepand cu varsta de 15 ani la Scoala Latina din Boston si apoi la Universitatea Harvard. Proaspat absolvent (1939), si-a facut debutul neoficial dirijand lucrarea concertanta The Birds (Pasarile) pe care o compusese drept coloana sonora a piesei Aristophanes, pusa in scena de prietenul sau filozof Donald Davidson. In 1940 s-a inscris la institutul de muzica Curtis din Philadelphia la clasa de dirijat a lui Fritz Reiner. Pe langa dirijat a studiat pianul cu Isabella Vengerova, orchestratia cu R.Thompson, contrapunctul cu R.Stohr si citirea de partituri cu Renee Longy-Miquelle. In aceeasi vara a urmat si cursurile de dirijat ale institutului Boston Simphony Orchestre din Tanglewood, la clasa lui Serge Koussevitzky. In 1943 este angajat pe postul de dirijor secund permanent la Filarmonica din New York. In acelasi an scrie primele doua simfonii, prima intitulata Jeremiah (pe care a dirijat-o in Pittsburg,1944) si a doua dedicata maestrului sau Koussevitzky.

In urma imbolnavirii lui Bruno Walter, Bernstein a avut ocazia sa dirijeze concertul orchestrei simfonice de la Carnegie Hall (New York), concert transmis pe postul de radio. In urma succesului repurtat este numit in functia de director muzical al Filarmonicii din New York, post pe care-l va ocupa pana in 1947. Ca director muzical a fost invitat sa dirijeze la Londra si Praga (1946) si apoi la Tel Aviv (1947), unde va efectua inegistrarea concertului comemorativ de Reunificare a Ierusalimului.

Dupa moartea lui Koussevitsky (1951),Bernstein a fost numit in functia de dirijor permanent al Orchestrei Filarmonice din New York, devenind si profesor de dirijat-orchestra la Tanglewood.Tot acum fondeaza Festivalul de Creatie Muzicala la Universitatea Brandeis din Boston. Anul 1951 a fost important si pentru viata particulara, prin casatoria cu actrita si pianista Felicia Montealegre. Dupa anul 1951,in viata lui Bernstein vor urma calatorii in Europa pentru a dirija cu prilejul unor evenimente importante si pentru a realiza inregistrari ale emisiunilor educative televizate. Din 1960 a efectuat turnee prin Europa si Uniunea Sovietica, unde a dirijat simfonia a-V-a a lui Sostakovici in prezenta compozitorului,episod filmat de Televiziunea C.B.S.

Bernstein s-a remarcat si ca sustinator al drepturilor compoziorilor americani Charles Ives,George Gershwin si Aaron Copland. Importante inregistrari a realizat cu lucrarile compozitorilor: Haydn, Beethoven, Brahms, Schuman, Sibelius, la pupitrul orchestrei din New York. Un deosebit interes a manifestat si fata de creatiile lui Mahler (1960), realizand prima inregistrare a celor 9 simfonii ale lui Mahler, pentru care primeste o Medalie de Aur din partea Fundatiei Mahler. Cu aceasta ocazie inregistreaza si primele sale lucrari, doua balete: Fancy Free (compus in 1944) si Facsimile (compus in 1946). Cel de-al treilea balet, Dybbuk, compus mult mai tarziu (1975) va fi dedicat Teatrului de Balet din New York. Tot in anul 1960 va edita opera sa intr-un act (scrisa in 1952),Trouble in Tahiti.

In 1953 efectueaza un turneu in Italia, fiind primul dirijor american care dirijeaza la Teatro alla Scala din Milano, opera Medeea de Luigi Cherubini avand-o in rolul feminin principal pe Maria Callas.

Leonard Bernstein a contribuit substantial la repertoriul muzical de pe Broadway. A colaborat cu vedetele music-hall-urilor pentru realizarea operetelor sale: On the Town (1944), Wonderful Town (1953), Candide (1956), West Side Story (1957, opereta care va fi subiectul filmului cu acelasi titlu, pentru care i se va decerna un premiu Grammy). In 1960 va apare si simfonizarea acestei operete, Dances from West Side Story si coloana sonora pentru alte piese ale sale: Peter Pan (compusa in1950),On the Waterfront (1954) si The Lark (1955).

Cu ocazia comemorarii presedintelui american John Kennedy, dirijeaza a treia simfonie a sa (Kaddish), Serenada pentru vioara ,corzi si percutie si Prelude, Fugue and Riffs la Tel Aviv in 1963. In 1966 a dirijat spectacolul cu opera Falstaff de Verdi in regia lui Luchino Visconti, avandu-l ca protagonist pe Dietrich Fischer-Dieskau, in Viena. Sirul lucrarilor sale continua cu o missa A Theater Piece for singers, players and dancers, compusa si reprezentata in Washington D.C. cu ocazia inaugurarii Centrului J.F.Kennedy pentru Arta(1971). In acelasi an (1971), in Viena realizeaza un program de 90 de minute de muzica in interpretarea lui Placido Domingo care canta si in simfonia a-IX-a de Beethoven, cu ocazia comemorarii a 200 de an de la nasterea compozitorului. Ca incununare a programului, s-a jucat opera Fidelio de Beethoven.

In 1977 creaza ciclul de cantece pentru sase cantareti si orchestra Songfest. In 1978 este invitat din nou in Israel unde i se organizeaza Festivalul Bernstein si i se inmaneaza titlul de Dirijor Laureat.

Bernstein a fost o personalitate cu multe implicatii in viata socio-politica a lumii. Activitatea sa de dirijor,imbinata cu cea de pedagog, compozitor si de om politic, a fostrasplatita cu 9 premii Grammy, ultimul fiindu-i acordat in 1985 de catre National Academy of Recording Arts and Sciences of New York. El a fost prezent in momente importante din istoria oraselor: Oslo, Viena, Borsheeva, Lawrence, si a primit multe onoruri internationale din partea statelor: Italia, Israel, Mexic, Danemarca, Germania (Crucea de Onoare), Franta (Cavaler ,Ofiter, Comandor in Legiunea de Onoare). Bernstein s-a preocupat si de pacea mondiala. A intreprins un turneu la Atena si Hiroshima (Journey for Peace), dirijand orchestra Comunitatii Europene in 1985, pentru comemorarea celei de-a-40-a aniversare a masacrului cu bomba atomica din Hiroshima.

In decembrie 1989 dirijeaza Berlin Celebration Concert pe ambele parti ale zidului din Berlin, odata cu caderea acestuia, ca un gest de impacare pentru germanii din est si din vest, gest fara precedent in istorie.Tot in 1989 a fost prezent si la comemorarea invaziei Poloniei din 1939, intr-o transmisie radio din Varsovia. El a fost si un sustinator al asociatiei medicale Amnesti International din New York, punand bazele fundatiei Felicia Montealegre in memoria sotiei sale (decedata de cancer in 1978). Printre activitatile sale multiple, continua sa compuna Divertimento pentru orchestra (1980), Halil pentru flaut solo si orchestra de camera (1981),Tocches pentru pian solo (1981), Missa Brevis pentru cantareti si percutie (1988), Arias and barcarolles pentru doi cantareti si doua piane (1988), Concert for orchestra-Jubilee Games (1989). In ultimii sai ani de viata a fondat Festivalul Muzical Pacific din Sapporo (Japonia), creind o orchestra dupa modelul celei din Boston. A realizat astfel primul institut artistic din Asia, care continua si azi. In 1989 a primit diploma de Cetatean de Onoare a orasului Bonn in cadrul festivalului Beethoven-Bernstein. Pentru scrierile sale filozofice The Joy of Music (1959) ,Leonard Bernstein’s Young People’s Concerts (1961),The Infinte Variety of Music (1966) si Findings (1982) traduse in multe limbi, Bernstein a fost ales in Academia de Arte si Litere din New York, care i-a inmanat Medalia de Aur.

Pentru sustinerea cauzelor umanitare, in 1985 a primit premiul National Fellowship (New York). In 1990 primeste Premiul Imperial (un premiu international creat in 1988 de Asociatia Japoneza pentru Arta), premiu in valoare de 100.000 dolari, pe care Bernstein l-a folosit pentru a pune bazele fundatiei The Bernstein Education Through the Arts (BETA) in 1990 cu putin timp inaintea mortii sale.

Bernstein a fost tatal a trei copii: Jamie, Alexander si Nina si bunicul a patru nepoti: Francisca, Evan, Anya si Anna.

”OPERA RARA UNIVERSALIA”

100 DE ANI DE LA NASTEREA LUI LEONARD BERNSTEIN (1918-2018)

Proiectul „OPERA RARA UNIVERSALIA” a luat nastere la initiativa sopranei

Simona-Nicoletta Jidveanu, soprana de o muzicalitate fermecatoare, cu o tehnica vocala impecabila, voce de o penetranta si plasticitate timbrala remarcabile, cu un ambitus generos si joc de scena dezinvolt (Despina Petecel-Teodoru). Sopranei manager de proiect, doctor in artele muzicale, ii apartine conceptul, care se refera la reprezentarea in prima auditie absoluta pe scenele din Romania a unor opere necunoscute publicului nostru, precum si a capodoperelor rare care nu fac parte din stagiunea permanenta a caselor de opera din Romania. Cu dezideratul colegilor din distributie, soprana a pus in circulatie partiturile operelor (varianta canto-pian) in vederea reprezentarii lor dramatico-scenice.

Aceste capodopere sunt edificatoare stilului Romantic, perioada incadrata intre 1792 (anul nasterii lui Giocchino Rossini) si 1848 (anul mortii lui Gaetano Donizzetti) in care s-a manifestat vocalitatea Belcanto – tehnica ce constituie fundamentul Scolii de cant. In seria titlurilor de opera alese se regasesc creatii apartinand celor trei compozitori romantici belcantisti (Rossini, Bellini, Donizetti) dar si opere create ulterior si prezinta reminiscente stilistice belcanto: I Mansnadieri (Giuseppe Verdi), Candide (Leonard Bernstein), La Sonnambula (Vincenzo Bellini), Semiramide (Gioacchino Rossini), Il Corsaro (Giuseppe Verdi), L ’Assedio di Corinto (G.Rossini), La rondine (Pietro Mascagni), Beatrice di Tenda (V.Bellini), I Puritani (V.Bellini), Hamlet (Ambroise Thomas), Il Pirata (V.Bellini), Edgar, (Pietro Mascagni).

Scopul proiectului este readucerea in prim-plan a unor roluri de opera rar abordate dar cu o deosebita importanta psihologica – cognitiva, empatica si estetica – functii ale artei interpretative muzicale.

Ineditul conceptului „OPERA RARA UNIVERSALIA” consta in montarea semi- scenica a operelor propuse, cu decoruri si costume minimale dar respectand traditia culturala a epocii de referinta. Forma de prezentare este cea concertanta cu acompaniament pianistic, in prim-plan situandu-se calitatile timbrului vocal-solistic si impactul lui asupra auditoriului in contextul dramaturgiei.

Initierea stagiunii „OPERA RARA UNIVERSALIA” s-a produs in 2018, anul sarbatoririi a 100 de ani de la nasterea tarii – Unirea Basarabiei cu Romania, cu titlul „I Masnadieri” de Giuseppe Verdi ca pilot al seriei.

Seria continua tot sub auspiciile unui centenar, si anume implinirea a 100 de ani de la nasterea compozitorului, dirijorului si pedagogului Leonard Bernstein (1918-2018).

Despre concept ne vorbeste soprana Simona-Nicoletta Jidveanu: „Am ales opera „Candide” de Bernstein pentru actualitatea temei existentiale si problematica sociala, apoi pentru crezul profesat de compozitor in toata viata si activitatea sa: ca toti oamenii sunt frati. Opera a fost creata de Bernstein in spirit si nu dupa mode ori la comanda in scop comercial, ceea ce ii confera operei caracterul de universalitate. Opera a fost creata pentru a dainui si ea manifesta in caracteristicile sale particulare „pertinenta durabila”- in termeni de specialitate.

Am acceptat atractia de a pune in scena in subiect de inspiratie clasica (1700) – cel al lui Voltaire – fructificat pentru a crea libretul pentru o muzica a secolului XX. Am ales fix acest moment din timp pentru a o reda publicului datorita implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Leonard Bernstein (1918-2018) , ceea ce inscrie evenimentul in seria evenimentelor de anvergura dedicate creatiei muzicale , contributiei sociale si umanitare precum si a activitatii de dirijor si pedagog a lui Bernstein.”

In Romania, o alta versiune, de opereta, a lucrarii „Candide ” a fost prezentata cu ani in urma la Opera Maghiara din Cluj si de atunci a fost uitata.

Conceptul original gandit de Simona-Nicoletta Jidveanu cuprinde o cronologie aparte a scenelor muzicale selectate (in limba engleza) impletite cu o narare in limba romana cu o selectie dramaturgica a personajelor soliste.