Ord. dupa

Idei în Agora LXXI Grupul de la Iași. Contracultură și disidenț...

LXVII Noica. După 35 de ani Andrei Pleşu în dialog cu Sorin Antoh...

LXV Ioan Petru Culianu and the History of Religions Giovanni Casadio...

LXIV Imaginarul social Corin Braga în dialog cu Sorin Antohi Casa ...

Ioan Petru Culianu Lives, Works, Legacies COLLOQUIUM Iași, 2...

LXII Opera și viața Priviri retrospective și prospective Sorin A...

Un entretien avec Cioran / O convorbire cu Cioran L'enregistrement ...

Idei în Agora, LIX Jazz, cultură, libertate Virgil Mihaiu în dial...

Idei în Agora, LIX Ultimul copil al Imperiului. De la marginalii sov...

Idei în Agora, LVIII Ce-am avut și n-am pierdut: Securitatea Mariu...

Idei în Agora, LVII România și Europa. De la decalaje la convergen...

Idei în Agora, LVI Revoluție? Istorie, ficțiune, justiție Ga...

Idei în Agora, LV Contracultura: muzica și versurile Alexandru And...

Idei în Agora, LIV Pe drum, prin ceilalți, către sine IDENTITĂȚI...

Idei în Agora, LIII Situația studiilor literare Conferință de Mi...

Idei în Agora, XLVII Autolatria. Mitologii și istorii ale identită...

Idei în Agora XLVI Literatură, cultură şi societate românească...

Idei în Agora XLV Tradiție, moderniza...

În perioada 5-7 aprilie 2019, ieșenii îl pot întîlni pe Moshe Ide...

Idei în Agora, XLIII București-New York tur-retur, via antropolog...

Idei în Agora, XLII Un memorial între două Europe Conferință d...

Idei în Agora, XLI Adevărul şi trecutul Mircea Dumitru în dialog...

Idei în Agora, XL Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanist...

Idei în Agora, XXXIX Între (culturi, ...

România Mare. Idee, istorie, memorie Conferință de Sorin Antohi...

Afiseaza
comentarii

Idei în Agora
Genocidul armean. Un „trecut care nu trece”
Bedros Horasangian în dialog cu Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, 24 aprilie 2018, 18:00
Cultura publică din România nu excelează la capitolul memorie, deși referințele (așa-zis) istorice, adesea selective, răstălmăcite și instrumentate politic, nu lipsesc. Una din temele academice, civice și politice recurente de după 1989 a fost justiția retrospectivă, un cadru complex – istoric, memorial, moral, etic și juridic – în care se abordează în special trecutul nostru recent. Acel trecut care nu s-a așezat consensual în tratatele de istorie, nu s-a “liniștit” (Paul Ricoeur), un “trecut care nu trece” (Henry Russo). Înainte ca uitarea și rescrierea să-l șteargă, acel trecut trebuie analizat, intrepretat, înțeles.
Dar sunt oare românii interesați de trecutul și de suferințele altora? Poate un popor care ajunge adesea la ura-de-sine (inclusiv pe calea autoderiziunii) să sufere pentru tragediile străinilor? Măcar pentru cele ale străinilor noștri, cei care au ajuns mai demult ori mai de curînd să trăiască alături de noi? Mai mult: pe cînd germanii nu-i
plâng decât pe morții altora (în special pe evreii pe care i-au exterminat chiar ei), românii par să-i plângă (în special festivist) numai pe-ai lor. Ambele situații ridică mari semne de întrebare. De exemplu: nu există legături între doliul individual, cel comunitar, cel național și cel universal? De la asemenea întrebări și de la evocarea cazului paradigmatic al Genocidului Armean va porni dialogul meu cu Bedros Horasangian.

Descarca pliant Idei in Agora 24 aprilie 2018

Afis Idei in Agora 24 aprilie 2018


Experiența pe acest site va fi îmbunătățită dacă acceptați folosirea de cookie-uri. Mai multe informatii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close