Ord. dupa

Idei în Agora, XLVII Autolatria. Mitologii și istorii ale identită...

Idei în Agora XLVI Literatură, cultură şi societate românească...

Idei în Agora XLV Tradiție, moderniza...

În perioada 5-7 aprilie 2019, ieșenii îl pot întîlni pe Moshe Ide...

Idei în Agora, XLIII București-New York tur-retur, via antropolog...

Idei în Agora, XLII Un memorial între două Europe Conferință d...

Idei în Agora, XLI Adevărul şi trecutul Mircea Dumitru în dialog...

Idei în Agora, XL Globalizarea ipocriziei. Pentru o abordare umanist...

Idei în Agora, XXXIX Între (culturi, ...

România Mare. Idee, istorie, memorie Conferință de Sorin Antohi...

Idei în Agora XXXVII Totalitarismul orizontal în viaţă şi lite...

Idei în Agora XXXVI Minoritatea germană din România în perioada...

Miercuri, 7 noiembrie 2018, începând cu ora 18,00, va avea loc în S...

Idei în Agora, XXXIV Ideile României Mari - Colocviu Moderat...

Idei în Agora XXXII Identităţi colec...

Idei în Agora XXXII Beyond Balkanism? From Symbolic Geographies to...

Idei în Agora XXXI Interpretare. Texte, imagini și filosofie Sor...

Idei în Agora XXX De la partidul-stat la statul de drept: tranziț...

Idei în Agora XXIX Știință și etni...

Idei în Agora XXVIII De la studiile minoritare la politica de popul...

Idei în Agora XXVII Marea Foamete din Basarabia, 1946-47 Ideologie...

Idei in Agora 1968: Counterculture, Ideology, Utopia Public Debate F...

Under the Auspices of the Royal Family of Romania Royal Estate of S...

Idei în Agora Liberalism după Bizanț? Daniel Barbu în dialog cu ...

Idei în Agora Idei desenate în Agora Dan Perjovschi în dialog cu ...

Afiseaza
comentarii

Idei în Agora
Genocidul armean. Un „trecut care nu trece”
Bedros Horasangian în dialog cu Sorin Antohi
Casa Filipescu-Cesianu, 24 aprilie 2018, 18:00
Cultura publică din România nu excelează la capitolul memorie, deși referințele (așa-zis) istorice, adesea selective, răstălmăcite și instrumentate politic, nu lipsesc. Una din temele academice, civice și politice recurente de după 1989 a fost justiția retrospectivă, un cadru complex – istoric, memorial, moral, etic și juridic – în care se abordează în special trecutul nostru recent. Acel trecut care nu s-a așezat consensual în tratatele de istorie, nu s-a “liniștit” (Paul Ricoeur), un “trecut care nu trece” (Henry Russo). Înainte ca uitarea și rescrierea să-l șteargă, acel trecut trebuie analizat, intrepretat, înțeles.
Dar sunt oare românii interesați de trecutul și de suferințele altora? Poate un popor care ajunge adesea la ura-de-sine (inclusiv pe calea autoderiziunii) să sufere pentru tragediile străinilor? Măcar pentru cele ale străinilor noștri, cei care au ajuns mai demult ori mai de curînd să trăiască alături de noi? Mai mult: pe cînd germanii nu-i
plâng decât pe morții altora (în special pe evreii pe care i-au exterminat chiar ei), românii par să-i plângă (în special festivist) numai pe-ai lor. Ambele situații ridică mari semne de întrebare. De exemplu: nu există legături între doliul individual, cel comunitar, cel național și cel universal? De la asemenea întrebări și de la evocarea cazului paradigmatic al Genocidului Armean va porni dialogul meu cu Bedros Horasangian.

Descarca pliant Idei in Agora 24 aprilie 2018

Afis Idei in Agora 24 aprilie 2018

Data actualizarii: 25th April 2018