{"id":22763,"date":"2016-11-25T12:32:30","date_gmt":"2016-11-25T12:32:30","guid":{"rendered":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/?p=22763"},"modified":"2016-11-28T20:38:46","modified_gmt":"2016-11-28T20:38:46","slug":"biblia-apartine-literaturii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii","title":{"rendered":"Biblia apartine literaturii"},"content":{"rendered":"

Afirmatia conform careia \u201cBiblia apartine literaturii\u201d stabileste, de la bun inceput, un raport ierarhic bine determinat si ridica doua chestiuni importante. Nici una dintre acestea nu s-a bucurat de un raspuns satisfacator, p\u00e2na in prezent. In primul r\u00e2nd, ingust\u00e2nd c\u00e2mpul discutiei, aceasta afirmatie ridica problema apartenentei Bibliei la o literatura anume. In al doilea r\u00e2nd, vadindu-se tributara curentului de opinie ce echivaleaza ideea de literatura cu ideea de belles lettres<\/em>, ea pune in discutie valoarea estetica a textului scripturistic, ridic\u00e2nd astfel o serie de intrebari pe c\u00e2t de interesante, pe at\u00e2t de dificile.<\/p>\n

Carei literaturi ii apartine Biblia?<\/strong><\/p>\n

Raspunsul cel mai tentant la prima problema ar fi: Biblia apartine literaturii antice. Sau un altul, mai aplicat: Biblia apartine literaturii ebraice vechi. Insa problema se complica atunci c\u00e2nd realizam, o spunem chiar risc\u00e2nd a ne repeta, ca nu avem de a face cu o carte ca oricare alta ci, in realitate, cu o colectie de carti de dimensiunile unei adevarate biblioteci. Carti scrise de autori diferiti, in epoci diferite, ba chiar si in limbi diferite. Unele sunt poetice, altele relateaza evenimente istorice sau fictiuni pline de t\u00e2lc. Sunt autori moralisti, teologi, poeti, critici acizi, istorici, politicieni; unii sunt sensibili, altii par mereu pusi pe harta; unii sunt doar aluzivi, insinuanti, in vreme ce altii spun direct lucrurilor pe nume. Biblia este carte<\/em> doar in virtutea unei conventii, la care subscriem deja din oficiu. In realitate, avem de a face cu o intreaga literatura concentrata, printr-un artificiu tipografic, intre copertile unui singur volum. Si iarasi, este literatura aceasta antica? ebraica?<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, o data cu aparitia crestinismului, literatura ebraica biblica se imbogateste cu un nou corpus de texte fondatoare: cele crestine. Iar datorita caracterului universalist a ceea ce la inceput s-a considerat a nu fi dec\u00e2t o noua secta desprinsa din iudaism, Scripturile depasesc marginile acestuia si, implicit, pe cele ale literaturii ebraice vechi. De-acum, Biblia se poate citi fie ca parte a literaturii ebraice vechi, fie ca parte a literaturii crestine. Ceea ce nu face dec\u00e2t sa complice, iarasi, datele problemei.<\/p>\n

Astazi ne-ar fi foarte dificil sa mai spunem cu exactitate carei literaturi nationale ii apartine Biblia. Sau carei perioade istorice. Un raspuns nu foarte departe de realitate, dar nici prea limpede, ar fi ca tuturor.<\/p>\n

Estetica textului sacru<\/strong><\/p>\n

Pentru a raspunde la a doua intrebare, suntem constr\u00e2nsi sa vorbim despre valoarea estetica a textului scripturistic. Atunci c\u00e2nd literatura este definita pe criterii preponderent, daca nu chiar exclusiv estetice, este de la sine inteles ca nici un text, fie el si sacru, nu este admis in domeniul ei dec\u00e2t in masura in care satisface anumite criterii tin\u00e2nd, evident, de frumosul artistic. Insa cum am putea evalua, tehnic vorbind, o piesa asemenea Bibliei?<\/p>\n

Intr-un eseu de pionierat, The Art of Biblical Narrative<\/em>, Robert Alter sustinea ca, pentru a intelege arta narativa a unui text at\u00e2t de vechi precum Biblia, ar trebui sa ne concentram in primul r\u00e2nd asupra procedeelor stilistice prezente aici. In cazul de fata, ar fi vorba despre utilizarea frecventa a analogiei, iar in al doilea r\u00e2nd de functia bogat expresiva a sintaxei[1]. Solutia propusa de Alter, s-a vazut ceva mai t\u00e2rziu, este viabila daca si numai daca presupunem valoarea estetica de la sine inteleasa. Fapt aproape imposibil de realizat, in cazul Bibliei, cel putin c\u00e2ta vreme ram\u00e2nem cantonati in ceea ce Tzvetan Todorov numea „parohialismul nostru modern”. Valoarea estetica in sine a Bibliei nu este un lucru evident pentru toata lumea. Pentru unii, bunaoara, Biblia este o carte sacra si prin urmare nu se cuvine ca textul ei sa fie analizat din punct de vedere stilistic, iar o abordare literara a acestuia nu face dec\u00e2t sa-i tradeze sensul. Oric\u00e2t ar suna de radical, o astfel de pozitie nu poate fi trecuta cu vederea. Altii considera, si poate nu sunt departe de adevar, ca nu ar fi exclus nici ca formulari care noua, astazi, ne apar frumoase, sa nu fi avut vreo greutate anume in epoca, sau sa fie, pur si simplu, vicii de traducere. Intr-un studiu relativ recent, Louis Panier sustine ca autorii biblici nu creaza deliberat figuri de stil, ci preiau formule din limbajul cotidian. Textele biblice sunt scrise, totusi, intr-un limbaj destul de accesibil. Maiestria acestor autori consta, in optica lui Panier, tocmai in priceperea lor de a valorifica limbajul cotidian, de a-i conferi sens teologic[2]. Remarca este adevarata pentru o parte dintre cartile Vechiului si ale Noului Testament. Insa majoritatea scrierilor biblice ar contrazice ideile savantului francez referitoare la simplitatea limbajului ori, ca sa-i facem dreptate lui Auerbach, la faptul ca Louis Panier lasa sa se inteleaga ca un limbaj simplu nu are prea multe in comun cu esteticul. Insa dincolo de aceasta, autori cultivati precum Isaia sau Daniel, de pilda, ca sa nu-i mai mentionam si pe cei ai cartilor sapientiale, se exprima intr-un stil deosebit de elegant. Pe de alta parte, textele poetice din Scripturi nu sunt de trecut chiat at\u00e2t de usor cu vederea, intr-o asemenea discutie. Aparitia in secolul al XVIII-lea a lucrarii lui Robert Lowth, De Sacra poesis Hebraeorum<\/em> (1753), a insemnat nu doar redescoperirea paralelismului, ca principiu de baza al prozodiei ebraice, ci si constientizarea faptului ca poetica biblica functioneaza dupa criterii foarte diferite de cele specifice poeticii europene[3].<\/p>\n

O solutie interesanta, la antipodul celei propuse de Louis Panier, este cea a profesorului oxonian G.B. Caird. Chiar de la aparitia primelor studii pe aceasta tema, Caird a observat ca nu putem vorbi despre valoare artistica in cazul Scripturilor, dec\u00e2t in masura in care depistam, in textul biblic, indicii suficiente pentru a sustine ipoteza ca autorii utilizeaza anumite expresii si nu altele, cu o deplina intentionalitate stilistica. El ofera si c\u00e2teva sugestii pentru depistarea constiintei lor stilistice. Iata c\u00e2teva dintre acestea: autorul indica explicit faptul ca utilizeaza o figura de stil (asa ca in Galateni 4:24, de exemplu); exista pasaje in privinta carora putem fi siguri ca nu sunt de luat ad litteram<\/em> (cum ar fi Amos 9:2-3); tot asa, juxtapunerile de imagini (vezi Isaia 33:11) etc.[4] Dar si pozitia lui Caird s-a vadit a fi criticabila. El isi alege oarecum neinspirat citatul prin care exemplifica primul indiciu de intentionalitate stilistica. In Galateni 4:24 se face referire la doua personaje veterotestamentare, Sara si Agar. Sf. Pavel valorifica locul intr-un sens teologic: ilustreaza, fac\u00e2nd aluzie la istoria celor doua femei, specificul celor doua Legaminte incheiate de catre Dumnezeu cu poporul Sau (pe Sinai si in Ierusalim). Intr-o nota similara am putea cita si versetul de la I Corinteni 10:11, unde acelasi Pavel aplica o tehnica interpretativa similara, de aceasta data cu privire la istoria post-egipteana a evreilor: „si toate acestea li s-au int\u00e2mplat acelora ca pilde si au fost scrise spre povatuirea noastra”. Pe baza unor astfel de exemple nu am putea spune dec\u00e2t ca Pavel este capabil sa recunoasca figurile de stil dintr-un text si sa faca uz de ele. Dar aceasta ar fi mult prea putin: in realitate, Pavel nu se raporteaza at\u00e2t la text, c\u00e2t la evenimentul istoric relatat acolo. Maiestria lui Pavel tine in mare masura de putinta lui de a privi istoria ca pe un discurs al divinitatii si de a traduce acest discurs intr-un limbaj comun. Lucrurile ar fi probabil mai simple, daca am putea aproxima c\u00e2t mai corect functia acestor procedee in cultura si civilizatia vremii. Sa fi fost una ornamentala? Una didactica? Una doxologica? Un text prin excelenta estetic din Biblie ni se spune ca este C\u00e2ntarea C\u00e2ntarilor<\/em>. Dar si aici: printre descrieri pline de gingasie ale mirelui si ale miresei, aflam si una mai degraba contrarianta, unde parul Sulamitei este comparat cu o turma de capre, iar dintii cu o turma de oi tunse, iesind din scaldatoare[5]. Trebuie sa recunoastem ca imaginea aceasta nu este capabila sa produca o emotie estetica prea intensa unui cititor de sf\u00e2rsit de secol XX inca sensibil, poate, la Sonetul XV (At\u00e2t de nobila si casta \u2026<\/em>) din Vita Nova<\/em> a lui Dante sau la poema eminesciana At\u00e2t de frageda \u2026<\/em> – ca sa nu mergem mai departe. Evident ca frumosul era definit dupa alte criterii, pe atunci. Dar cu aceasta nu am facut dec\u00e2t sa revenim in punctul de unde am plecat.<\/p>\n

Putem vorbi despre valoarea literara, estetica, a Bibliei, abia dupa ce ne precizam conceptele. In plus, temerea noastra este ca, incerc\u00e2nd sa discutam despre Biblie ca literatura in sens de belles lettres<\/em>, in loc sa reusim a razbate din „parohialismul nostru modern” pentru a ne putea impartasi din frumusetea textului scripturistic, nu facem dec\u00e2t ca ne ostenim in zadar sa suprapunem suprafetele translucide ale unor paradigme ce nu mai au prea multe in comun. Credem ca literaritatea Bibliei este de cautat intr-o alta directie, de care ne vom ocupa in cele ce urmeaza.<\/p>\n

(Extras din: Constantin Jinga, Biblia si sacrul in literatura<\/em>, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2001, pp. 9-12)<\/p>\n

\n

[1]\u00a0Robert Alter, The Art of Biblical Narrative<\/em>, George Allen & Unwin, London, Sydnei, 1981, p. 21<\/p>\n

[2]\u00a0Louis Panier, From Biblical Text to Literary Enunciation and Its Subject<\/em>, (https:\/\/shemesh. scholar.emory.edu\/scripts\/Semeia\/E-Semeia\/vol001\/Panier.html)<\/p>\n

[3]\u00a0 O prezentare foarte amanuntita a operei lui Robert Lowth, la Stephen Prickett, Words and the Word. Poetics and Biblical Interpretation<\/em>, Cambridge University Press, 1986, pp. 106-123; Robert Alter, The World of Biblical Literature<\/em>, SPCK, London, 1992, pp.171-190.<\/p>\n

[4]\u00a0Cf<\/em>. G.B. Caird, The Language and Imagery of the Bible<\/em>…, pp. 183-193.<\/p>\n

[5]\u00a0Cf<\/em>. Cantarea Cantarilor 4:1-2.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Afirmatia conform careia \u201cBiblia apartine literaturii\u201d stabileste, de la bun inceput, un raport ierarhic bine determinat si ridica doua chestiuni importante. Nici una dintre acestea nu s-a bucurat de un raspuns satisfacator, p\u00e2na in prezent. In primul r\u00e2nd, ingust\u00e2nd c\u00e2mpul discutiei, aceasta afirmatie ridica problema apartenentei Bibliei la o literatura anume. In al doilea r\u00e2nd, […]<\/p>\n","protected":false},"author":21,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[2855],"tags":[7641,7643,7647,7639,7644,7650,7590,7589,7584,7649,7651,7646,7645,7642,7648,7640,7583],"class_list":["post-22763","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-sfanta-scriptura-explicata","tag-biblia","tag-biblia-in-literatura","tag-biblia-in-literatura-timisoara","tag-biblia-si-sacrul","tag-constantin-jinga","tag-ermineutica","tag-ermineutica-biblica","tag-erminie-biblica","tag-exegeza","tag-exegeza-biblica","tag-hermeneutica","tag-jinga-carte-timisoara","tag-jinga-literatura-biblia","tag-literatura","tag-literatura-scriptura","tag-sacru","tag-sfanta-scriptura"],"acf":{"cc_filter":["inter"],"poza_fixa":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/15.BPT_.jpg","url_poza_fixa":"","oras":"","in_strainatate":false,"pian":false,"orga":false,"data1":"","data2":"","afiseaza_data_post":false,"acf_sala":"","centru_cultural":"","articole_parinte":"","articole_relationate":"","coordonate":false,"tab1_nume":"Despre","tab3":false},"yoast_head":"\nBiblia apartine literaturii - Societatea Teologica<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Biblia apartine literaturii - Societatea Teologica\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Afirmatia conform careia \u201cBiblia apartine literaturii\u201d stabileste, de la bun inceput, un raport ierarhic bine determinat si ridica doua chestiuni importante. Nici una dintre acestea nu s-a bucurat de un raspuns satisfacator, p\u00e2na in prezent. In primul r\u00e2nd, ingust\u00e2nd c\u00e2mpul discutiei, aceasta afirmatie ridica problema apartenentei Bibliei la o literatura anume. In al doilea r\u00e2nd, […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Societatea Teologica\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2016-11-25T12:32:30+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2016-11-28T20:38:46+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Daniel Catoi\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Daniel Catoi\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"8 minute\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\\\/\\\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii\"},\"author\":{\"name\":\"Daniel Catoi\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/594fa82aad1702ebd9e24df9c9f2f709\"},\"headline\":\"Biblia apartine literaturii\",\"datePublished\":\"2016-11-25T12:32:30+00:00\",\"dateModified\":\"2016-11-28T20:38:46+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii\"},\"wordCount\":1597,\"commentCount\":0,\"keywords\":[\"biblia\",\"biblia in literatura\",\"biblia in literatura timisoara\",\"biblia si sacrul\",\"constantin jinga\",\"ermineutica\",\"ermineutica biblica\",\"erminie biblica\",\"exegeza\",\"exegeza biblica\",\"hermeneutica\",\"jinga carte timisoara\",\"jinga literatura biblia\",\"literatura\",\"literatura scriptura\",\"sacru\",\"sfanta scriptura\"],\"articleSection\":[\"Sfanta Scriptura explicata\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii\",\"name\":\"Biblia apartine literaturii - Societatea Teologica\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/#website\"},\"datePublished\":\"2016-11-25T12:32:30+00:00\",\"dateModified\":\"2016-11-28T20:38:46+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/594fa82aad1702ebd9e24df9c9f2f709\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/biblia-apartine-literaturii#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Acas\u0103\",\"item\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Biblia apartine literaturii\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/#website\",\"url\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/\",\"name\":\"Societatea Teologica\",\"description\":\"Teologia si institutiile ei din Romania; Societatea Teologica este o platforma de informatie, de marketing si project management teologic, facuta spre a asigura o legatura directa si permanenta intre teologie si oamenii ei din toate cultele active la noi in tara, pe de o parte, si lumea businessului si reprezentantii ei, de cealalta parte.\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/#\\\/schema\\\/person\\\/594fa82aad1702ebd9e24df9c9f2f709\",\"name\":\"Daniel Catoi\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/c0882a218c936889972a11c796e8ed91e0aff99b92af7212c04f740da3928233?s=96&d=mm&r=g\",\"url\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/c0882a218c936889972a11c796e8ed91e0aff99b92af7212c04f740da3928233?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\\\/\\\/secure.gravatar.com\\\/avatar\\\/c0882a218c936889972a11c796e8ed91e0aff99b92af7212c04f740da3928233?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Daniel Catoi\"},\"url\":\"https:\\\/\\\/www.societateamuzicala.ro\\\/societateateologica\\\/author\\\/daniel-catoi\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Biblia apartine literaturii - Societatea Teologica","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Biblia apartine literaturii - Societatea Teologica","og_description":"Afirmatia conform careia \u201cBiblia apartine literaturii\u201d stabileste, de la bun inceput, un raport ierarhic bine determinat si ridica doua chestiuni importante. Nici una dintre acestea nu s-a bucurat de un raspuns satisfacator, p\u00e2na in prezent. In primul r\u00e2nd, ingust\u00e2nd c\u00e2mpul discutiei, aceasta afirmatie ridica problema apartenentei Bibliei la o literatura anume. In al doilea r\u00e2nd, […]","og_url":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii","og_site_name":"Societatea Teologica","article_published_time":"2016-11-25T12:32:30+00:00","article_modified_time":"2016-11-28T20:38:46+00:00","author":"Daniel Catoi","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"Daniel Catoi","Timp estimat pentru citire":"8 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii"},"author":{"name":"Daniel Catoi","@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/#\/schema\/person\/594fa82aad1702ebd9e24df9c9f2f709"},"headline":"Biblia apartine literaturii","datePublished":"2016-11-25T12:32:30+00:00","dateModified":"2016-11-28T20:38:46+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii"},"wordCount":1597,"commentCount":0,"keywords":["biblia","biblia in literatura","biblia in literatura timisoara","biblia si sacrul","constantin jinga","ermineutica","ermineutica biblica","erminie biblica","exegeza","exegeza biblica","hermeneutica","jinga carte timisoara","jinga literatura biblia","literatura","literatura scriptura","sacru","sfanta scriptura"],"articleSection":["Sfanta Scriptura explicata"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii","url":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii","name":"Biblia apartine literaturii - Societatea Teologica","isPartOf":{"@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/#website"},"datePublished":"2016-11-25T12:32:30+00:00","dateModified":"2016-11-28T20:38:46+00:00","author":{"@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/#\/schema\/person\/594fa82aad1702ebd9e24df9c9f2f709"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/biblia-apartine-literaturii#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Acas\u0103","item":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Biblia apartine literaturii"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/#website","url":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/","name":"Societatea Teologica","description":"Teologia si institutiile ei din Romania; Societatea Teologica este o platforma de informatie, de marketing si project management teologic, facuta spre a asigura o legatura directa si permanenta intre teologie si oamenii ei din toate cultele active la noi in tara, pe de o parte, si lumea businessului si reprezentantii ei, de cealalta parte.","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/#\/schema\/person\/594fa82aad1702ebd9e24df9c9f2f709","name":"Daniel Catoi","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c0882a218c936889972a11c796e8ed91e0aff99b92af7212c04f740da3928233?s=96&d=mm&r=g","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c0882a218c936889972a11c796e8ed91e0aff99b92af7212c04f740da3928233?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c0882a218c936889972a11c796e8ed91e0aff99b92af7212c04f740da3928233?s=96&d=mm&r=g","caption":"Daniel Catoi"},"url":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/author\/daniel-catoi"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22763","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/21"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22763"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22763\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22763"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22763"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateateologica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22763"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}