Cultura populara abunda de mituri despre marele Mozart, poate cel mai popular dintre compozitori.<\/p>\n
Imaginea lui de artist boem si neastamparat, intotdeauna pus pe glume, pare a fi norma.<\/p>\n
Compozitiile lui cele mai accesibile pot lasa impresia asta (i.e. Eine Kleine Nacht-Musik, Rondo Alla Turca, Nozze di Figaro).<\/p>\n
De asemenea, filmul lui Forman, Amadeus, adaptat dupa piesa lui Peter Shaffer, ne introduce in lumea unui geniu excentric si ne propune un personaj jucaus, un fel de rock star.<\/p>\n
Totusi, muzica lui Mozart e atat de populara de mai bine de doua sute de ani tocmai pentru ca poate cuprinde un melanj paradoxal de inocenta si complexitate, de fericire copilareasca si tristete coplesitoare.<\/p>\n
Dincolo de imaginea de saltimbanc sau copil-minune, Mozart este iubit pentru ca nu recurge la idei monumentale ci se rezuma la un simplu „te iubesc”, „sunt trist”, „sunt vesel”.<\/p>\n
Pentru ca foloseste cele mai simple metode pentru a ne readuce la ceea ce suntem, la trairea fiorului universal al fericirii sau al tristetii.<\/p>\n
Cu totii ne comportam stupid cand suntem indragostiti, insa, evitand tentatia fireasca a banalizarii, a trivialului, Mozart e singurul care poate transforma asta in frumusete absoluta.<\/p>\n
Va propun acum un Mozart in Minor, un Mozart care ne arata fara ocolisuri pasiunea si melancolia.<\/p>\n
Auditie placuta!<\/p>\n