Recent, site-ul radio-ului France Musique a realizat un top al celor mai bizare 10 personalitati ale istoriei muzicii. Cei zece sunt:<\/p>\n
<\/p>\n
Carlo Gesualdo da Venosa (cca. 1560 – 1613) <\/strong>– genial creator de madrigale, Gesualdo da Venosa este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai muzicii renascentiste din Italia si se numara printre primii compozitori vizionari ducand tratarea cromatismului muzical, asa cum era el cunoscut in epoca, la limite neatinse pana atunci. Principe de Venosa, Gesualdo a devenit celebru si pentru gelozia sa dusa la extrem. Casatorit cu una dintre cele mai frumoasa femei din Napoli, Donna Maria, Gesualdo afla, dupa cativa ani de mariaj, ca sotia il insala. Orbit de gelozie, se intoarce mai devreme decat era planificat dintr-o calatorie si suprinzandu-si sotia impreuna cu amantul ii ucide pe amandoi si le lasa corpurile pe scari pentru a fi vazuti de toata lumea. Mai mult, Gesualdo il ucide, prin invartirea tot mai accelerata a leaganului in care se afla, pe bebelusul pe care il banuia a nu fi copilul sau.<\/p>\n Arnold Schoenberg (1874-1951) <\/strong>– ctitor al celei de-a doua scoli vieneze si\u00a0 inventator al dodecafonismului (serialismului) ce are la baza ideea creari unei serii de 12 sunete, Arnold Schoenberg avea o serioasa fobie legata de numarul 13. Desi intreaga viata a dori sa se fereasca de acest numar, despre care multi considera ca aduc ghinion, Arnold Schoenberg a fost urmarit tocmai denumarul13. Astfel, s-a nascut si a murit intr-o zi de13 si a trait 76 de ani, cele doua cifre adunate avand ca rezultat tot numarul 13.<\/p>\n Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791) – <\/strong>geniul incontestabil al muzicii universale, Wolfgang Amadeus Mozart a fost inca din copilarie un om special, el invatand sa compuna inainte de a vorbi sau de a scrie. Compozitor cu o deosebita capacitate de patrunde cele mai adanci semnificatii ale lumii sunetelor, Mozart a avut multe excentricitati care il faceau special fata de contemporanii sai si nu numai.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De multe ori se spune ca pentru a fi artist trebuie sa ai o inzestrare sufleteasca aparte, speciala. De asemenea, si un gram de nebunie pentru a transpune sonor lucruri ce par pentru majoritatea oamenilor imposibil de transpus. Dar, linia intre acea nebunie frumoasa, specifica lumii boeme a artistilor, asa cum o descria, printre altii, […]<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[159],"tags":[6103,332,281,200,669,333,282,6105,6107,283,581,196,197,201,198,199,280,272,290,284,6104,2416,1945,289,6108,358,334,222,6106],"class_list":["post-27594","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-unii-nu-stiau-ca","tag-10-frumosi-nebuni-ai-istoriei-muzicii","tag-compozitor","tag-concert-cameral","tag-concerte-muzica-clasica","tag-conservator","tag-dirijor","tag-festival","tag-glenn-gould","tag-hugo-wolf","tag-instrumentisti","tag-mozart","tag-muzica","tag-muzica-clasica","tag-muzica-clasica-romania","tag-muzica-culta","tag-muzica-simfonica","tag-muzician","tag-opera","tag-orchestra","tag-pianist","tag-satie","tag-schoenberg","tag-schumann","tag-simfonie","tag-skriabin","tag-sonata","tag-stagiune","tag-violonist","tag-vladmir-horowitz"],"acf":{"cc_filter":["muzica-clasica"],"poza_fixa":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/Pian-cu-corzi-incrucisate.jpg","url_poza_fixa":"","oras":"","in_strainatate":false,"pian":false,"orga":false,"data1":"1467753840","data2":"","afiseaza_data_post":true,"articole_parinte":"","articole_relationate":"","coordonate":false,"tab1_nume":"Despre","tab3":false},"yoast_head":"\n![\"Robert](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/Robert-Schumann-1850-300x225.jpg\")
Robert Schumann<\/strong> (1810-1856) – protip al artistului romantic german, Robert Schumann a lasat in multe dintre lucrarile sale sa se intrevada zbuciumul sau sufletesc si chiar amintea de natura sa duala reprezentata simbolic de proiectiile sinelui botezate Eusebiu si Florestan. Spre sfarsitul vietii insa Schumann chiar traieste drama pierderii ratiunii si intr-un astfel de moment de ratacire incerca sa se sinucida. Trecut cu bine de momentul critic, compozitorul care marturisea ca aude „un fluierat care nu inceteaza nici ziua nici noaptea”, a cerut personal sa fie internat intr-un azil unde a si murit in cele din urma. Singura care l-a insotit pe tot parcursul vietii a fost muzica, cea spre care, chiar si in ultimele momente de luciditate si-a indreptat atentia.<\/p>\n![\"Carlo](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/Carlo-Gesualdo-da-Venosa-300x225.jpg\")
<\/p>\n![\"Arnold](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/Arnold-Schoenberg-300x226.jpg\")
<\/p>\n![\"Eric](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/Eric-Satie-300x224.jpg\")
Erik\u00a0 Satie (1866-1925)<\/strong> – mentor al Grupului celor 6 care a marcat cultura muzical franceza in prima jumatate a secolului XX, Erik Satie, care propunea revenirea la simplitate si maxima obiectivitate in construirea discursului sonor, a fost un colectionar mai special. Dupa decesul sau, in camera in care a locuit au fost gasite umbrele, batiste, vrafuri de scrisori nedeschise, costume identice nepurtate, etc. ce faceau ca aspectul spatiului in care si-a trait cele din urma zile, sa fie cel al unei stranii dezordini, atat de contrastante cu muzica pe care a creat-o.<\/p>\n![\"Glenn](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/Glenn-Gould-300x225.jpg\")
Glenn Gould (1932-1982)<\/strong> – desavarsit interpret al lucrarilor pentru claviatura de J. S. Bach, pianistul canadian Glenn Gould a avut o cariera intensa dar suprinzator de scurta, alegand ca la doar 32 de ani sa inceteze apartiile in public si sa se dedice inregistrarilor discografice. Dornic de a avea liniste si intimitate, Gould nu si-a ales neaparat intamplator momentul retragerii pentru ca acesta a coincis cu debutul unor puternice angoase si a unui comportament considerat a fi la limita autismului. De altfel, in cei 18 ani trecuti de la retragere pana la moartea sa, Glenn Gould isi projeta excesiv mainile, neatingand cu acestea nimic altceva dacat pianul, avea o fobie fata de boli si moarte si suprindea prin aparitiile sale in care, indiferent de anotimp, era imbracat cu pardesie, manusi, esarfa si cascheta.<\/p>\n![\"Alexander](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/Alexander-Skriabin-300x225.jpg\")
Alexander Skriabin (1872-1915) <\/strong>– autor al faimoaselor Poemul Extazului si Poemului Focului, Alexader Skriabin a avut o relatie aparte cu religia si cu Cel de Sus. Astfel, contrar ideii ca doar Iisus Hristos a putut merge pe apa, Skriabin si-a surprins apropiatii prin excentrica dorinta a reface aceasta minune si de a merge pe apele unui lac. Mai mult, compozitorul a imaginat o ultima lucrare cu caracter programatic, neterminata insa, in care se sugera inlocuirea oamenilor cu fiinte superioare capabile de a se apropia mult mai mult de divinitate. Aceasta lucrare urma sa fie prezentata, atentie, intr-un tip de eveniment artistico-sincretico-mistic ce urma sa dureze 7 zile.<\/p>\n![\"bruckner\"](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/11\/bruckner-300x225.jpg\")
Anton Bruckner (1824-1896)<\/strong> – reprezentant de seama al simfonismului german post-romantic de la sfarsitul secolului al XIX-lea, Anton Bruckner este autorul unor lucrari muzicale dominate de sobrietate, cu o atmosfera grava si sonoritati, de multe ori considerate a descrie tenebrosul, in nuante intunecate. Aceste caracteristici provin poate si din preocuparile compozitorului, printre care se detaseaza un bizar fetis pentru…cadavre. In acest sens, Bruckner tinea la vedere in sala de lucru cu studentii sai, o fotografie a cadavrului mamei sale, a imbratisat craniile lui L. van Beethoven si F. Schubert, etc.<\/p>\n![\"Mozart\"](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/Mozart-300x225.jpg\")
<\/p>\n![\"Hugo](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/Hugo-Wolf-300x225.jpg\")
Hugo Wolf (1860- 1903)\u00a0 – <\/strong>compozitor cu o celebritate mai mica decat a altor contemporani de ai sai, Hugo Wolf este foarte important in istoria liedului, reprezentand, alaturi de R. Schumann si F. Schubert unul dintre pilonii dezvoltarii genului in epoca romantica. Dincolo de rolul sau in calitate de compozitor, Hugo Wolf are o istorie personala zbuciumata marcat de grave probleme psihiatrice, una dintre cele mai importante fiind manifestarea unei maladii asemanatoare cu bipolaritatea. Astfel, Wolf putea deveni din senin odios, chiar si cu apropiatii, desi pana atunci se comporta normal. Aceasta alternanta a starilor sale de spirit s-a accentuat dupa varsta de 37 de ani, cand acestea au inceput sa oscileze intre depresii si perioade excesiv euforice.<\/p>\n![\"Vladimir](\"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2016\/07\/Vladimir-Horowitz-300x226.jpg\")
Vladimir Horowitz (1903-1989) – <\/strong>unul dintre cei mai mari pianisti ai secolului XX, apreciat mai ales pentru interpretarile sale din repertoriul romantic, Vladimir Horowitz nu a avut probleme psihice deosebite sau fobii iesite din comun ci doar o grija excesiva pentru pianul sau. Ajunsa chiar la un stadiu maniacal, aceasta il facea pe Horowitz sa nu accepte ca altcineva, in afara sa si a acordorului, sa se apropie de instrumentul sau pe care il punea in centrul tuturor activitatilor pe care le desfasura.<\/p>\n