{"id":24132,"date":"2016-03-22T19:19:26","date_gmt":"2016-03-22T19:19:26","guid":{"rendered":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/?p=24132"},"modified":"2016-03-22T19:19:26","modified_gmt":"2016-03-22T19:19:26","slug":"itay-talgam-orchestra-ca-metafora-organizationala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/itay-talgam-orchestra-ca-metafora-organizationala","title":{"rendered":"Itay Talgam, orchestra ca metafora organizationala"},"content":{"rendered":"

Se intampla in anii \u2019 80. Tanarul licentiat in filosofie si pianist, Itay Talgam<\/strong> alege sa participe la o scoala de vara sustinuta de Leonard Bernstein, in Fontainebleau (Franta). La Scoala de Muzica din Fontainebleau s-au perindat profesori ilustri: Maurice Ravel, Henri Dutilleux, Marcel Dupr\u00e9, Sviatoslav Richter, Arthur Rubinstein, Mstislav Rostropovitch \u2013 pentru a aminti doar cateva dintre marile nume. Leonard Bernstein descopera in Itay Talgam un dirijor \u201cpur sange\u201d si il invita in 1987 sa repete cu prestigioasa \u2018Orchestre de Paris\u2019.\u00a0 Asa a inceput povestea unui dirijor preocupat de paradigma orchestrei ca model de organizare umana superioara. A fost primul dirijor din Israel invitat al Orchestrei Filarmonice din St. Petersburg si Director artistic al Operei din Leipzig!<\/p>\n

Dar el insusi prefera sa se numeasca nu dirijor de orchestre, ci \u201cdirijor de oameni\u201d! Pentru ca in tot acest timp a tinut conferinte in care dezvolta subiectul sau preferat: dirijorul in fata orchestrei ca simbol iconic pentru leadership \u2013 cum sa conduci fara sa te folosesti de cuvinte!<\/p>\n

\"Cartea<\/a>In cartea sa \u201cThe Ignorant Maestro\u201d<\/strong> esentializeaza toate ideile transmise timp de doua decenii unor manageri si lideri din organizatii precum Google, Intel si multe alte nume din \u201cFortune 100 companies\u201d. Talgam exploreaza nuante ale leadershipului analizand sase stiluri distincte ale unor dirijori celebri: Riccardo Muti, Arturo Toscanini, Richard Strauss, Herbert von Karajan, Carlos Kleiber si Leonard Bernstein. <\/strong>Fiecarui model de conducere ii ataseaza o sintagma puternica, memorabila. Pe rand, acestea sunt:<\/p>\n

Stilul \u201cThe Godfather\u201d, al lui Arturo Toscanini: Dirijorul, cu \u201cD\u201d. Un dictator al sunetelor, iubit si temut deopotriva. Ii trateaza pe membrii orchestrei ca pe niste copii, uneori patronizing, dar si protectiv ca un parinte bun.<\/p>\n

Stilul \u201cGuru\u201d \u2013 Herbert von Karajan, muzicianul care dirija cu ochii inchisi. Intotdeauna in centrul atentiei, asteptandu-se ca solistii orchestrei sa-i ghiceasca intentiile si dorintele. Secretul unui asemenea magister este o munca asidua cu orchestra, un numar mare de repetitii. Si o doza foarte bine controlata de tacere misterioasa, care provoaca un nivel crescut al atentiei pe care membrii orchestrei si-o acorda reciproc.<\/p>\n

Stilul \u201cComandant, 100 % in control\u201d al lui Riccardo Muti. (iar Nagano ii calca pe urme!) Nu neaparat mai autoritar in raport cu celelalte stiluri de conducere, insa mai putin flexibil in comunicarea mesajelor.\u00a0 Muti este genul dirijorului care are zero incredere in capacitatea de auto-organizare a membrilor orchestrei. (In timp, organizatiile au tendinta sa respinga un astfel de lider.)<\/p>\n

Stilul \u201cCa la carte!\u201d \u2013 traditionalul Richard Strauss. Cu acest dirijor se canta \u201cprofi\u201d, dar fara pasiune. Interpretii au o partitura si un dirijor. Dirijorul prevaleaza. Executia partiturii nu permite interpretari.<\/p>\n

Stilul \u201cLeadership Dance\u201d al dirijorului Carlos Kleiber, care utilizeaza la intreaga capacitate the body language. Este stilul de conducere orientat pe procesul in sine, membrii echipelor sunt incurajati sa se implice creativ.\u00a0 Niveluri inalte de autonomie individuala genereaza procente mari de adaptabilitate. Si reactii rapide la schimbare.<\/p>\n

Stilul \u201cIn Search of Meaning\u201d sau \u201cTo search for deeper meaning\u201d il caracterizeaza pe Leonard Bernstein. Se centreaza pe ideea de parteneriat si de dialog continuu.<\/p>\n

Itay Talgam, in actiune intr-o conferinta TED.com:<\/p>\n