Despre obiceiul aplauzelor, istoricii cad de acord ca exista, in forme variate, dintotdeauna. In interiorul fiecarei culturi, el e subiectul unor conventii sociale.<\/p>\n
A oscilat si, de fapt, oscileaza si acum intre tropaitul picioarelor si lovirea palmelor una de cealalta sau de o masa.<\/p>\n
In Roma antica, aplauzele oscilau in functie de gradul de entuziasm starnit de spectacolele publice.<\/p>\n
Daca-ti placea doar putin, iti bateai doar varful degetelor, daca-ti placea mai mult, bateai din palme, daca-ti placea de mureai, falfaiai din toga.<\/p>\n
De altfel, pentru falfaitul din toga, imparatul Aurelian a inventat un substitut – batista (orarium), care era distribuita fiecarui membru al audientei.<\/p>\n
In teatrul roman, la incheierea spectacolului, actorul din rolul principal striga \u201cvalete et plaudite!\u201d; la care publicul aplauda frenetic.<\/p>\n
Demersul asta era de foarte multe ori organizat si platit!<\/p>\n
La fel, in Franta, existau aplaudatorii profesionali (sa nu le spunem \u201caplaudaci\u201d din cauza evidentei semantici peiorative).<\/p>\n
Aplaudatorii profesionali erau platiti de catre institutia culturala (teatru, opera\u2026) sa aplaude, pentru a induce ideea ca spectacolul a fost primit cu entuziasm.<\/p>\n
Obiceiul aplauzelor fusese, intr-o vreme, preluat si in bisericile crestine.<\/p>\n
Potrivit lui Eusebius, Paul de Samosata incuraja adunarile de oameni din biserici sa-i aplaude cuvantul de intelepciune, predica de la sfarsitul slujbei, prin fluturarea unor carpe din in.<\/p>\n
Se ajunsese pana intr-acolo, incat, in secolele 4 \u2013 5 de crestinism, aplauzele devenisera un obicei comun.<\/p>\n
In cele din urma, aplauzele in biserici au cazut in desuetudine, mai ales datorita atmosferei religioase care, in mod evident, se crea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre obiceiul aplauzelor, istoricii cad de acord ca exista, in forme variate, dintotdeauna. In interiorul fiecarei culturi, el e subiectul unor conventii sociale. A oscilat si, de fapt, oscileaza si acum intre tropaitul picioarelor si lovirea palmelor una de cealalta sau de o masa. In Roma antica, aplauzele oscilau in functie de gradul de entuziasm […]<\/p>\n","protected":false},"author":22,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[159],"tags":[4780,4781,332,281,200,669,333,282,283,196,197,201,198,199,280,272,290,4782,284,289,358,334,273,222],"class_list":["post-23676","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-unii-nu-stiau-ca","tag-aplauze","tag-aurelius","tag-compozitor","tag-concert-cameral","tag-concerte-muzica-clasica","tag-conservator","tag-dirijor","tag-festival","tag-instrumentisti","tag-muzica","tag-muzica-clasica","tag-muzica-clasica-romania","tag-muzica-culta","tag-muzica-simfonica","tag-muzician","tag-opera","tag-orchestra","tag-paul-de-samosata","tag-pianist","tag-simfonie","tag-sonata","tag-stagiune","tag-teatru","tag-violonist"],"acf":{"poza_fixa":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/aplauze.jpg","oras":"","in_strainatate":false,"pian":false,"orga":false,"data1":"1456950600","data2":"","afiseaza_data_post":true,"articole_parinte":"","articole_relationate":"","coordonate":false,"tab1_nume":"Despre","tab3":false},"yoast_head":"\n