In 1693, tanarul Dimitrie Cantemir soseste in Istanbul (Constantinopolul bizantin). Nu este un simplu calator, ci, datorita contextului politic si diplomatic, el este un ostatic, un soi de garantie pretinsa de catre sultanat tatalui sau, Constantin Cantemir, pe atunci domnitor al Moldovei. Printul moldovean avea sa petreaca doua decenii la Istanbul, devenind intre timp ambasador al fratelui sau, Antioh.<\/p>\n
Un virtuoz al tanburului<\/em> si un compozitor inteligent, printul moldovean Dimitrie dobandeste la doar 20 de ani o mare faima in Imperiul Otoman. In 1703 scrie lucrarea \u201cKitabu Ilmi\u2019l-musiki<\/strong> sau Kitab-i-musiki<\/strong> (Cartea\/stiintei\/ muzicii \u2013 dupa felul literelor\u201d), pe care o dedica sultanului Ahmed al III-lea. Cartea reprezinta un document exceptional, din mai multe ratiuni: ofera un tezaur de informatii privitoare la teoria, stilurile si formele muzicii otomane din secolul al saptesprezecelea, fiind cea mai valoroasa culegere de muzica instrumentala otomana a vremii respective si, mai mult, cuprinde 9 compozitii muzicale proprii!<\/p>\n Trebuie inteles un detaliu contextual important al acestui moment din istoria muzicii, amanunt relatat de ambasadorul francez la Istanbul, contele de Saint-Priest: \u201cmajoritatea muzicienilor aflati in slujba Marelui Sultan, inclusiv Cantemir, care reprezinta elita muzicala a Imperiului Turc, sunt de origine greaca, evreiasca sau armeana (asadar non-musulmani).\u201d Activitatile muzicale (profane) nu erau permise, la Curtea Imperiala, autohtonilor.<\/p>\n Tutusi, in 1704-1706, Cantemir spune in scrierea sa, \u201cIstoria Imperiului otoman \u2013 Cresterea si descresterea Curtii Otomane\u201d): \u201ceuropenilor li s-ar putea parea ciudat ca ma refer aici la dragostea fata de muzica a unui popor pe care crestinii il privesc drept barbar. (\u2026) M-as incumeta sa spun chiar ca muzica turcilor e mai perfecta decat cea a Europei in privinta metrului si a proportiei dintre muzica si cuvinte, dar in acelasi timp e si atat de greu de inteles, incat n-ar fi deloc usor sa gasesti mai mult de o mana de oameni care sa stapaneasca principiile si subtilitatile acestei arte.\u201d<\/p>\n Perioada 1718-1730 (numita \u201cepoca Lalelei Negre\u201d) cunoaste o inflorire a artelor, pe malurile Bosforului. Muzicienii de la curte descopera in gradinile imperiale arta barzilor populari, iar lucrarile vremii sunt influentate de impetuozitatea folclorului otoman.<\/p>\n Tratatul \u201cCartea stiintei muzicii\u201d <\/strong>este scris in limba turca si propune un sistem de notatie muzicala original, fabulos! Asemeni celorlalte lucrari ale sale savante, sofisticat-documentate, erudit- elaborate, studiul \u201cCartea stiintei muzicii\u201d contine o ilustrare a curentelor muzicale si a tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor si a gamelor intr-un sistem de notatie bazat pe alfabetul arab (si cifre, pentru masuri). Dimitrie Cantemir a cules si a publicat cateva sute de melodii laice otomane (pesrevuri<\/em> \u2013 un fel de fregmente muzicale similare uverturilor), dar si cantece din folclorul Moldovei. Prin aceasta lucrare, domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir a intrat in istoria muzicala a Turciei, sub numele Kantemiroglu, fondator al muzicii laice.<\/p>\n Meritul fundamental al readucerii in lumina a acestui document-eveniment ii apartine prodigiosului muzician Jordi Savall<\/strong>, cel care lanseaza in anul 2009 albumul \u201cIstanbul. Dimitrie Cantemir 1673 \u2013 1723. Le Livre de la Science de la Musique\u201d<\/strong>, produs de propria casa de discuri, Alia Vox din Paris. Numele istoricului roman Stefan Lemny (de la Biblioteca Nationala a Frantei) trebuie mentionat, de asemenea, pentru contributia sa exceptionala in munca de documentare.<\/p>\n 1. W. Gluck utilizeaza o melodie din culegerea lui Cantemir in opera \u201cPeregrinii din Mecca\u201d, iar Mozart scrie o versiune a \u201cAriei Dervisilor\u201d (din aceeasi lucrare de referinta) pentru \u201cRapirea din serai\u201d!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" In 1693, tanarul Dimitrie Cantemir soseste in Istanbul (Constantinopolul bizantin). Nu este un simplu calator, ci, datorita contextului politic si diplomatic, el este un ostatic, un soi de garantie pretinsa de catre sultanat tatalui sau, Constantin Cantemir, pe atunci domnitor al Moldovei. Printul moldovean avea sa petreaca doua decenii la Istanbul, devenind intre timp ambasador […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[3777],"tags":[332,281,200,669,3779,4270,333,282,283,196,197,201,198,199,280,272,290,284,289,358,334,222],"class_list":["post-20915","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mezzopiano-stories-by-cosmina-cornea","tag-compozitor","tag-concert-cameral","tag-concerte-muzica-clasica","tag-conservator","tag-cosmina-cornea","tag-dimitrie-cantemir","tag-dirijor","tag-festival","tag-instrumentisti","tag-muzica","tag-muzica-clasica","tag-muzica-clasica-romania","tag-muzica-culta","tag-muzica-simfonica","tag-muzician","tag-opera","tag-orchestra","tag-pianist","tag-simfonie","tag-sonata","tag-stagiune","tag-violonist"],"acf":{"poza_fixa":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/Dimitrie-Cantemir.jpg","oras":"","in_strainatate":false,"pian":false,"orga":false,"data1":"1450034640","data2":"","afiseaza_data_post":true,"articole_relationate":"","coordonate":false},"yoast_head":"\n