Il Barbiere di Siviglia (Barbierul din Sevilla)
\nOpera in doua acte de Gioachino Rossini\u00a0pe un libret de\u00a0Cesare Sterbini, dupa o piesa de Pierre Beaumarchais
\nSpectacol in limba italiana, cu titrare in limba romana<\/p>\n
Dirijor<\/em>: Ciprian Teodorascu Distributia:<\/p>\n Contele Almaviva<\/em>\u00a0– va fi anuntat ulterior<\/em> Durata:\u00a019:00 \u2013 22:00 (doua pauze)<\/p>\n Premiera mondiala:\u00a020 februarie 1816 (cu titlul\u00a0Almaviva, ossia L\u2019inutile precauzione<\/em>), Teatro Argentina din Roma Prima montare noua a stagiunii 1954-1955 la Opera Nationala Bucuresti, \u201eBarbierul din Sevilla\u201d avea sa devina unul dintre cele mai \u00eendragite spectacole ale teatrului, timp de mai bine de sase\u00a0decenii. Montare reprezentativa a institu\u0163iei, spectacolul s-a bucurat de-a lungul anilor de distributii cu nume sonore, printre care \u015fi \u201etripleta de aur\u201d – soprana Magda Ianculescu (Rosina), baritonul Nicolae Herlea (Figaro) si tenorul Valentin Teodorian (Almaviva) – care a facut rapid inconjurul lumii.<\/p>\n Dragoste cu nabadai<\/p>\n \u2026o admirabila opera bufa… Va fi cantata atata timp cat va exista opera italiana\u201d, astfel avea sa scrie Beethoven intr-unul din caietele sale de conversati, despre opera \u201eBarbierul din Sevilla\u201d a lui Rossini. Creata in doar 13 zile, pe cand Rossini avea 23 de ani, \u201eBarbierul din Sevilla\u201d spune povestea unui triunghi amoros din Spania secolului al XVII-lea, poveste inspirat\u0103 de altfel de \u201eLe Barbier de Seville\u201d, prima piesa de teatru dintr-o trilogie a dramaturgului francez\u00a0Pierre Beaumarchais.<\/p>\n Faptul ca \u201eBarbierul din Sevilla\u201d exista deja \u00eentr-o alta versiune, cea a lui Giovanni Paisiello (1782), a facut ca opera lui Rossini sa nu fie bine primita la premiera din 1816, de la Teatro Argentina (Roma), publicul considerand-o un afront adus lucrarii lui Paisiello. Cu toate acestea, \u201eBarbierul din Sevilla\u201d a fost rapid asimilata \u00een repertoriul teatrelor de opera internationale, \u00een Anglia fiind pusa \u00een scena pentru prima data, in limba italiana, in 1818, la King’s Theatre din Londra, iar apoi in engleza, la Covent Garden. In America a avut prima reprezentatie in 1819, la Park Theatre din New York.<\/p>\n Sinopsis<\/p>\n Actul I<\/p>\n Tabloul I. O piateta langa casa doctorului Bartolo,in zori. Contele Almaviva, indragostit de Rosina, aflata sub tutela doctorului, pandeste pe la ferestre, acompaniat de un grup de muzicieni condusi de Fiorello. El dedica tinerei o serenada, apoi ii plateste pe muzicanti indemnandu-i sa se retraga. Ramas singur, asteapta sa vad efectul serenadei, dar apropierea cuiva il obliga sa se ascunda. Noul sosit nu este altul decat Figaro, barbier vestit pentru iscusinta sa in afaceri, intrigi si mesaje de dragoste, fost angajat al contelui. Almaviva il recunoaste si, afland ca Figaro este barbierul lui Bartolo, ii cere ajutorul. Amandoi planuiesc sa patrunda in casa doctorului, care isi pazeste strasnic protejata, in speranta de a se casatori cu ea si astfel de a-si insusi zestrea. Principalul ssu ajutor in acest plan este intrigantul Don Basilio, un asa-zis profesor de canto. Pentru o clipa, Rosina apare la balcon, de unde lasa sa-i cada, inainte de a fi trasa inapoi de Bartolo, o mica scrisoare prin care intreaba cine este frumosul necunoscut care ii canta serenade. Raspunsul lui Almaviva este tot un cantec, in care contele se prezinta sub numele de Lindoro, un student sarac. Planul lui Figaro de a intra in casa este simplu: Almaviva, imbracat in soldat, va cere incartiruire in casa lui Bartolo, incercand apoi sa-i vorbeasca Rosinei.<\/p>\n Tabloul al II-lea. O incapere in casa doctorului Bartolo. Rosina, singura, se gandeste la tanarul indragostit. O intrerup Bartolo si Basilio, care discuta despre sosirea lui Almaviva si pericolul pe care il reprezinta acesta pentru nunta demult planuita dintre doctor si Rosina. Cinic, Basilio ii descrie doctorului cum poate fi distrusa reputatia lui Almaviva in fata Rosinei. Impreuna, cei doi pleaca sa pregateasca contractul de casatorie. In casa intra Figaro, care cauta sa o convinga pe Rosina de sentimentele lui Lindoro, cerandu-i o scrisoare. Dar Rosina are deja pregatit un bilet de amor. Bartolo se reintoarce, din dorinta de a afla ce fel de hartie a pierdut Rosina dimineata, in balcon. Neacceptand scuze si explicatii, o mustra intr-un mod despotic. Isi face aparitia Almaviva,i\u00eembracat in militar si prefacandu-se beat. Bartolo se opune insa cu vehementa incartiruirii lui Almaviva si se creeaza un scandal general, in care sunt implicati, pe rand, toti cei din casa, prin urmare si Figaro, Don Basilio si Berta. In vacarmul starnit de cearta lor soseste politia care vrea sa-l aresteze pe Almaviva. Acesta ii arata insa sefului politiei inelul sau de conte si scapa nepedepsit. Toti cei prezenti sunt surprinsi de cele intamplate.<\/p>\n Actul al II-lea<\/p>\n O incapere in casa doctorului Bartolo. In timp ce Bartolo se framanta, comentand intamplarile, Almaviva reapare, de data aceasta costumat in profesor de muzica. El minte ca a fost trimis de Don Basilio care, bolnav fiind, l-a rugat sa tina lectia de canto cu Rosina. Ca sa-l convinga pe Bartolo ca este de incredere, ii incredinteaza biletul Rosinei catre Almaviva, sfatuindu-l sa-i explice fetei ca este din partea unei alte femei catre conte. Incepe lectia de canto si, in timp ce doctorul motaie, tinerii schimba cuvinte de dragoste, iar Figaro, in timp ce-l barbiereste pe Bartolo, reuseste sa-i fure cheia de la usa balconului. Intrarea neasteptata a lui Don Basilio este pe cale sa determine o catastrofa, pericol evitat de Almaviva, care il mituieste sa taca.<\/p>\n Bartolo \u00eei trimite pe Don Basilio dupa notar, hotarat sa \u00eencheie mai repede contractul de nunta. Bartolo afla ca Rosina vrea sa fuga cu iubitul ei, asa ca se pune \u00een garda pentru a incerca sa-i impiedice. Rosina afla in sfarsit ca iubitul ei de dimineata, Lindoro, si contele Almaviva sunt aceeasi persoana. Cei doi, impreuna cu Figaro, se indreapta spre balcon pentru a fugi, dar nu mai gasesc scara. Impreuna cu un notar, soseste Don Basilio si, conform caracterului sau, accepta, contra cost, sa devina martorul casatoriei contelui cu Rosina. Apare intr-un final si Bartolo, care primeste vestea casatoriei, dar si zestrea Rosinei, oferita generos de bogatul conte Almaviva.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Il Barbiere di Siviglia (Barbierul din Sevilla) Opera in doua acte de Gioachino Rossini\u00a0pe un libret de\u00a0Cesare Sterbini, dupa o piesa de Pierre Beaumarchais Spectacol in limba italiana, cu titrare in limba romana Dirijor: Ciprian Teodorascu Regia: George Teodorescu Scenografia: Ion Ipser si Ofelia Draganescu Maestru de cor: Stelian Olariu Distributia: Contele Almaviva\u00a0– va fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[3684,1072,332,281,200,669,333,3683,282,3686,1971,3685,283,3682,586,2917,1071,196,197,201,198,199,280,272,290,284,289,358,334,3687,776,222,1073],"class_list":["post-18135","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized","tag-adrian-strezea","tag-barbierul-din-sevilla","tag-compozitor","tag-concert-cameral","tag-concerte-muzica-clasica","tag-conservator","tag-dirijor","tag-egle-chisiu","tag-festival","tag-george-teodorescu","tag-gioachino-rossini","tag-horia-sandu","tag-instrumentisti","tag-ionut-gavrila","tag-iordache-basalic","tag-maria-jinga","tag-mihnea-lamatic","tag-muzica","tag-muzica-clasica","tag-muzica-clasica-romania","tag-muzica-culta","tag-muzica-simfonica","tag-muzician","tag-opera","tag-orchestra","tag-pianist","tag-simfonie","tag-sonata","tag-stagiune","tag-stefan-korch","tag-stelian-olariu","tag-violonist","tag-vlad-conta"],"acf":{"poza_fixa":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/societateaculturala\/wp-content\/uploads\/2015\/05\/Barbierul-din-Sevilla.jpg","oras":"Bucuresti","in_strainatate":false,"pian":false,"orga":false,"data1":"1450551600","data2":"","afiseaza_data_post":false,"articole_relationate":"","coordonate":{"address":"Opera Na\u021bional\u0103, Splaiul Independen\u021bei, Bucure\u0219ti, Municipiul Bucure\u0219ti, Rom\u00e2nia","lat":"44.435086","lng":"26.077707000000032"}},"yoast_head":"\n
\nRegia<\/em>: George Teodorescu
\nScenografia<\/em>: Ion Ipser si Ofelia Draganescu
\nMaestru de cor<\/em>: Stelian Olariu<\/p>\n
\nDon Bartolo<\/em>\u00a0– Iustinian Zetea
\nRosina<\/em>\u00a0– Oana Andra
\nFigaro<\/em>\u00a0–\u00a0Daniel Pop
\nDon Basilio<\/em>\u00a0– Marius Bolos
\nFiorello<\/em>\u00a0– Adrian Strezea
\nBerta<\/em>\u00a0– Egle Chisiu (invitata)
\nSergentul<\/em>\u00a0– Ionut Gavrila<\/p>\n
\nData premierei montarii actuale la Opera Nationala Bucuresti:\u00a028 ianuarie 1955<\/p>\n