{"id":28414,"date":"2016-09-15T08:24:14","date_gmt":"2016-09-15T08:24:14","guid":{"rendered":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/elitele\/?p=28414"},"modified":"2016-09-15T11:13:48","modified_gmt":"2016-09-15T11:13:48","slug":"alexandru-surdu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.societateamuzicala.ro\/elitele\/alexandru-surdu","title":{"rendered":"Alexandru Surdu"},"content":{"rendered":"

Alexandru Surdu<\/strong> s-a nascut la 24 februarie 1938 in Brasov. A urmat cursurile Liceului \u201eAndrei Saguna\u201d din Brasov (1952-1955), iar intre 1956-1957 a fost student (cursuri fara frecventa) la Facultatea de Constructii Civile si Industriale a Institutului de Constructii din Bucuresti. Ulterior, a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti (1958-1963). In timpul facultatii a fost coordonatorul Cercului de Logica, la care a sustinut referate si comunicari, indrumat de Gustav Niels \u00d6ffenberger si Mircea Constantinescu, de la Catedra de Logica. Ulterior, intre 1969-1970\u00a0studiaza la Universitatea din\u00a0Amsterdam\u00a0logica simbolica si fundamentele matematicii.<\/p>\n

Incepand cu anul 1972\u00a0Alexandru Surdu\u00a0<\/strong>devine membru corespondent al Consiliului Superior de Logica si Stiinte Comparate din\u00a0Bologna, iar in 1976\u00a0doctor in filozofie.<\/p>\n

In anul 1992 Alexandru Surdu<\/strong>\u00a0este ales vicepresedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romane, moment cand devine si membru corespondent al Academiei Romane, pentru ca in anul 1993\u00a0sa devina membru titular al Academiei Romane si presedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romane.<\/p>\n

Intre 1993-2007\u00a0Alexandru Surdu\u00a0<\/strong>activeaza ca profesor la\u00a0Facultatea de Filozofie\u00a0a Universitatii din Bucuresti, iar din 1994\u00a0pana in prezent, ca profesor la Facultatea de Psihologie a Universitatii Titu Maiorescu<\/em> din Bucuresti.<\/p>\n

Pe langa aceste functii, din anul 1997, Alexandru Surdu<\/strong> devine director al Institutului de Filosofie si Psihologie Constantin Radulescu-Motru<\/em> al Academiei Romane, iar din 1998\u00a0membru al\u00a0Uniunii Scriitorilor din Romania.<\/p>\n

Pentru activitatea sa stiintifica i s-au acordat urmatoarele premii: Premiul Vasile Conta<\/em> al Academiei Romane, 1975; Medalia \u201e150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu\u201d, pentru contributia adusa la editarea operei eminesciene, 2000; Ordinul National Serviciul Credincios in grad de cavaler, 2004.<\/p>\n

De asemenea, Alexandru Surdu<\/strong> are o bogata activitate editoriala, concretizata prin publicarea unui numar mare de lucrari stiintifice (studii, articole, monografii, traduceri), dintre acestea amintim:<\/p>\n

    \n
  1. a) monografiile:<\/li>\n<\/ol>\n
      \n
    • Logica clasica si logica matematica<\/em>, 1971;<\/li>\n
    • Elemente de logica intuitionista<\/em>, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1976;<\/li>\n
    • Neointuitionismul<\/em>, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1977;<\/li>\n
    • Actualitatea relatiei gandire-limbaj. Teoria formelor prejudicative<\/em>, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1989;<\/li>\n
    • Scheii Brasovului<\/em>, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1992;<\/li>\n
    • Pentamorfoza artei<\/em>, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1993;<\/li>\n
    • Vocatii filosofice romanesti<\/em>, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1995;<\/li>\n
    • Contributii romanesti in domeniul logicii in secolul XX<\/em>, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 1999;<\/li>\n
    • Gandirea speculativa – Coordonate istorico-sistematice<\/em>, Paideia, Bucuresti, 2000;<\/li>\n
    • Filosofia moderna – Orientari fundamentale<\/em>, Editura Paideia, Bucuresti, 2002;<\/li>\n
    • Confluente cultural-filosofice<\/em>, Editura Paideia, Bucuresti, 2002;<\/li>\n
    • Filosofia contemporana<\/em>, Editura Paideia, Bucuresti, 2003;<\/li>\n
    • Marturiile anamnezei<\/em>, Editura Paideia, Bucuresti, 2004;<\/li>\n
    • Theory of Prejudicative Forms<\/em>, Georg Olms Verlag, Hildesheim, 2006;<\/li>\n
    • Rum\u00e4nische Beitr\u00e4ge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik<\/em> (ed.), Georg Olms Verlag, Hildesheim, Z\u00fcrich, New York, 2004;<\/li>\n
    • Teoria formelor prejudicative<\/em>, ed. a II-a, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005;<\/li>\n
    • Istoria logicii romanesti<\/em> (coord.), Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2006;<\/li>\n
    • Aristotelian Theory of Prejudicative Forms<\/em>, Georg Olms Verlag, Hildesheim, Z\u00fcrich, New York, 2006;<\/li>\n
    • Filosofia pentadica I, Problema Transcendentei<\/em>, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2007;<\/li>\n
    • Teoria formelor logico-clasice<\/em>, Editura Tehnica, Bucuresti, 2008;<\/li>\n
    • Cercetari logico-filosofice<\/em>, Editura Tehnica, Bucuresti, 2009;<\/li>\n<\/ul>\n
        \n
      1. b) traducerile:<\/li>\n<\/ol>\n
          \n
        • Karl R. Popper, Logica cercetarii<\/em> (Logik der Forschung<\/em>), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981 (in colaborare cu M. Flonta si E. Tivig);<\/li>\n
        • Ludwig Wittgenstein, Tratatul logico-filosofic<\/em> (Tractatus logico-philosophicus<\/em>), in: Secolul 20<\/em>, nr. 11\u201312, 1981; in: Filosofia contemporana in texte alese si adnotate<\/em>, Partea I, Universitatea din Bucuresti, 1985; Editura Humanitas, Bucuresti, 1991;<\/li>\n
        • Immanuel Kant, Logica generala<\/em> (Logik<\/em>), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985;<\/li>\n
        • Titu Maiorescu, Elemente de logica pentru gimnazii<\/em> (Grundz\u00fcge der Logik f\u00fcr Gymnasien<\/em>), in: Manuscriptum<\/em>, XV, nr. 1\u20132, 1984; XVII, nr. 1, 1986 si in: Titu Maiorescu, Scrieri de logica<\/em>, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988;<\/li>\n
        • Nae Ionescu, Logistica \u2013 incercarea unei noi fundamentari a matematicii<\/em> (Logistik \u2013 Versuch einer neuen Begr\u00fcndung der Mathematik), in: Astra<\/em>, XXV, nr. 1-2, 1992 si in: Nae Ionescu, Nelinistea metafizica<\/em>, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1993.<\/li>\n<\/ul>\n